Tradiţii în Sîmbăta Mare

Sîmbăta Mare este ultima zi dinaintea marii sărbători a Paştelui, cînd femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mîncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care cei din familie urmează să le îmbrace în zilele de Paşte.

De obicei, în Sîmbăta Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mîncări tradiţionale: drobul (în Bucovina cighir), friptura şi borşul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşte nu se pregătesc prea multe feluri de mîncare, de unde şi zicerea: “Crăciunul este sătul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor înaintea Paştelui este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Momentul ritual al facerii pascăi, în Sîmbăta Paştelui, dar şi în Joia Mare, capătă frecvent valenţe magice deosebite: fie că trimite la naşterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se dă aluatului), femeia căpătînd astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebită, care poate să fie valorificată şi în gospodărie (ungerea pomilor cu aluat, pentru a le asigura rodirea, semănarea vegetaţiei din grădină în această zi, pasca specială realizată pentru vite etc.).

Cel de-a doilea mare moment ritual este dat de ajunul marii sărbători. Este noaptea cînd se deschid cerurile, cînd ard comorile şi cînd, în general, practicile magice de orice fel sunt la ele acasă.

Sîmbătă spre duminică oamenii nu dorm, ci fac un foc în curţi sau pe dealul din apropierea bisericii, care ţine pînă la miezul nopţii. De la miezul nopţii merg la biserică, la slujbă. Alteori focul este întreţinut de flăcăi pînă în zori.

Sîmbătă seara, fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfinţire. În el aşterne un ştergar curat şi aşază o lumînare albă, apoi ouă roşii, cozonac, pască, ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, cîţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, cîrnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc. Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodina, semn de preţuire a sărbătorii pascale, dar şi de mîndrie personală