Emilia Groza, director general CJAS Cluj: În urma măsurilor luate de ministrul Cseke, s-a închis Centrul de Sănătate Mociu

 Victoria temporară a străzii în lupta cu Palatul Cotroceni a însemnat readucerea pe funcţie a doctorului Raed Arafat şi retragerea proiectului Legii Sănătăţii din dezbaterea publică. Acalmia care s-a instaurat după cererea publică facută de preşedintele Traian Băsescu, pe 13 ianuarie 2012, de retragere a documentului din dezbatere nu înseamnă, însă, abandonarea proiectului.

Mingea este acum în curtea UDMR, formaţiune care deţine conducerea Ministerului Sănătăţii şi care a manifestat, prin liderii săi, poziţii inconsecvente: de la amînarea dezabterilor pînă după alegeri la includerea sa în noul protocol al Coaliţiei de guvernare. Din păcate, în vacarmul politic românesc, chestiunea Sănătăţii şi mai ales a drepturilor asiguraţilor nu şi-a mai găsit loc pe agenda dezbaterilor. Este motivul pentru care am apreciat oportună o discuţie cu directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Cluj, Emilia Groza, despre proiectul noii legi, despre asiguraţi şi asigurători şi, evident, despre bani.

 Legea ar fi dus la restrîngerea semnificativă a numărului de asiguraţi

– Dacă Legea Sănătăţii intra în vigoare în forma în care a fost propusă de Palatul Cotroceni, ce s-ar fi întîmplat cu CJAS?

– În situaţia în care proiectul Legii Sănătăţii, retras din dezbatere publică în luna ianuarie 2012, ar fi intrat în vigoare, casele judeţene de asigurări de sănătate ar fi putut fi ori desfiinţate şi înlocuite cu asigurători privaţi de sănătate, ori reorganizate în asigurători de sănătate, în situaţia în care ar fi fost elaborată o legislaţie care să permită acest lucru. Mai exista o posibilitate, cea a preluării de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

– Ce ar fi avut de cîştigat asiguraţii?

-Susţinătorii acelui proiect de act normativ menţionau ca principal scop pentru care acesta a fost elaborat soluţionarea problemelor legate de costul şi calitatea serviciilor medicale. Luînd în considerare această motivare, putem presupune că, în situaţia în care proiectul de lege ar fi intrat în vigoare, asiguraţii ar fi beneficiat de o calitate a serviciilor medicale superioară celei din acest moment.

– Ce ar fi avut de pierdut asiguraţii?

– Analizînd prevederilor proiectului de lege retras din dezbatere publică, menţionez cîteva dintre inconvenientele pe care acesta le-ar fi adus asiguraţilor: restrîngerea semnificativă a categoriilor de asiguraţi care beneficiază de asigurare fără plata contribuţiei, comparativ cu cele prevăzute de Legea nr. 95/2006, în vigoare în acest moment; dificultăţi în ceea ce priveşte alegerea asigurătorului de sănătate – în funcţie de situaţia fiecărui asigurat; imposibilitatea schimbării de către asigurat a asigurătorului de sănătate, ce s-ar fi putut face doar după un an de la data înscrierii în evidenţele acestuia.

 Este bine că proiectul de lege a fost retras

– Consideraţi că a fost bine că a fost retrasă, deocamdată, legea?

– Da, întrucît doar în baza unei dezbateri ample, care să analizeze toate aspectele sistemului de sănătate şi care să coopteze, alături de specialişi în domeniu, şi reprezentanţi ai societăţii civile – cum este cea aflată în prezent în derulare – se poate ajunge la o formă aplicabilă a Legii Sănătăţii – adaptată contextului socio-economic al României -, centrată pe nevoile pacientului.

– Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a pus un diagnostic îngrijorător sistemului de sănătate autohton: este “defect”. Cîtă dreptate credeţi că are?

–    Ţinînd cont de situaţia economică prezentă a României, apreciez că sistemul sanitar şi cel al asigurărilor sociale de sănătate acoperă la un nivel acceptabil nevoia de servicii medicale a populaţiei, la costuri incomparabil mai mici faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Pensionarii asigură, prin plata contribuţiei, 13,3 la sută din totalul veniturilor CJAS

– Care este tendinţa bugetului Casei de Sănătate Cluj: în creştere, staţionară sau în scădere? Ce estimaţi pentru 2011?

– Sumele cheltuite pe anii 2009, 2010, 2011 pentru a plăti contravaloarea serviciilor medicale contractate cu furnizorii din judeţul Cluj au înregistrat o uşoară creştere astfel: 2009 : 641.072 mii lei; 2010 : 724.355 mii lei (113 la sută); 2011 : 754.221 mii lei (104 la sută). Sperăm că şi în 2012 să se menţină tendinţa de creştere.

– Cum a afectat criza bugetul CAS?

– În ceea ce priveşte colectarea veniturilor la F.N.U.A.S.S., într-adevar putem spune că, deşi în 2011 s-au colectat 451.361 mii lei, în creştere faţă de 2010 cu 110 la sută, aproape am ajuns la nivelul anului 2009, cînd s-au colectat 452.672 mii lei.

– Ce aport au avut cele 5,5 procente de la pensionari?

– Contribuţia la F.N.U.A.S.S. colectată de la pensionari în perioada 2009-2011 se prezintă astfel: în 2009 – 6.222 mii lei, reprezentînd 1,4 la suta din venituri; în 2010 – 7.498 mii lei, echivalentul a 1,8 la suta din totalul veniturilor; în 2011 – 59.865, adică 13,3 la sută din totalul veniturilor. Se constată influenţa datorată modificarilor legislative aferente anului 2011. Aportul acestei categorii de asiguraţi este destul de mic, deşi ca pondere în total asiguraţilor reprezintă 25,3 la sută.

 52.000 de persoane beneficiază de un pachet minimal de servicii

– Care este procentul persoanelor aflate în afara sistemului de sănătate? Ce şanse are o persoană care nu mai este salariat şi nici şomer, cu datorii la bancă, să fie tratat în spital ?

– La această dată, în evidenţele instituţiei noastre figurează aproximativ 561.000 de persoane asigurate, beneficiare ale pachetului de baza de servicii medicale, la care se adaugă aproximativ 52.000 persoane care nu au calitatea de asigurat potrivit legii şi care beneficiază doar de un pachet minimal de servicii medicale, care se acordă în situaţii care constituie urgenţe medico-chirurgicale şi ale unor boli cu potenţial endemo-epidemiologic. Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătaţii, persoanele care nu realizează venituri au obligaţia de a achita o contribuţie la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară. Menţionăm însă că, potrivit aceleiaşi legi, pentru validarea/dobîndirea calităţii de asigurat, se verifică situaţia plăţii contribuţiilor la fondul de sănătate pe ultimii 5 ani, iar obligaţiile de plată se calculează conform legii, ţinînd cont de istoricul personal, raportîndu-ne la ultimii 5 ani care reprezintă termenul de prescripţie fiscală, al fiecărui contribuabil în parte.

– Reforma ministrului Cseke a avut efecte financiare?

– La nivelul judeţului Cluj, în urma măsurilor luate de ministrul Cseke, s-a închis Centrul de Sănătate Mociu. Valoarea contractului pe un an de zile cu acest furnizor a fost de 6.031 mii lei şi ca pondere din totalul asistenţei spitaliceşti – 1,4 la sută.

– Cît de autonomă este CNAS? Dar CAS Cluj?

– C.A.S. Cluj, respectînd statutul şi misiunea sa, pune în aplicare, conform bugetului primit şi normelor existente, legislaţia în vigoare. Răspunde în faţa ordonatorului principal de credite, CNAS, pentru execuţia bugetară şi derularea în bune condiţii a contractelor încheiate.

 “Erori de procesare generate de gradul crescut de complexitate al SIUI”

– Medicii de familie se plîng că în program există neconcordanţe, asistaţii sînt trecuţi la categorii necorespunzătoare. De pildă apar pensionare gravide sau refugiaţi salariaţi, deşi de la cabinete situaţia a plecat corectă?

– Astfel de situaţii reprezintă cazuri izolate şi apar ca urmare a unor erori de procesare generate de gradul crescut de complexitate al SIUI în care se operează. Orice neconcordanţă semnalată este remediată cu maximum de operativitate de către funcţionarii instituţiei noastre.

– Tot medicii de familie acuză cheltuielile pe care trebuie să le facă în cazul asiguraţilor care pleacă: xeroxarea fişei de transfer şi expedierea acesteia prin poştă. De ce este nevoie de asemenea formalităţi?

– Procedura de transfer a asiguraţilor de pe listele unui medic de familie pe listele unui alt medic de familie este reglementată de Contractul-cadru şi de Normele metodologice de aplicare a acestuia. Expedierea prin poştă a dosarului medical (fişa medicală a pacientului) reprezinta o măsură de siguranţă, avînd în vedere caracterul confidenţial al documentelor/datelor pe care acesta le conţine. Plata “per capita” la medicul de familie asigură finanţarea unor astfel de cheltuieli.

– Introducerea coplăţii va scădea valoarea punctului, avînd în vedere numarul mare al persoanelor scutite?

– Nu are nici un impact asupra valorii punctului şi, pe de altă parte, în conformitate cu Legea 220/28.11.2011, s-a redus numarul de persoane care sînt scutite de coplată.

 Angajatorii nemulţumiţi s-au adresat instanţelor

– Ce se întîmplă cu angajatorii care au optat pentru compensare, nu pentru restituire şi au rămas cu banii blocaţi la CAS?

– În cursul anului 2010 au apărut două acte normative, OG 36/14.04.2010 şi 117/23.12.2010, care au adus modificări Ordonanţei 158/2005. Ca urmare s-a modificat termenul de prescriptie în care cererile de restituire puteau fi depuse la CAS (pentru recuperarea indemnizatilor platite de la 3 ani la 90 zile; dar s-a acordat un termen tranzitoriu de 90 de zile de la publicare, în care puteau fi depuse cererile pentru restituire). Totodată, de la 01.01.2011, sumele de recuperat se reţin de către plătitor din contribuţia datorată PENTRU LUNA RESPECTIVĂ. Am avut multe solicitări de recuperare a acestor sume, dar, în temeiul actelor normative menţionate, am întocmit decizii de refuz, iar cei nemultumiţi s-au adresat instanţelor competente.

– Pentru serviciile de urgenţă, s-ar uşura situaţia dacă cei din privat ar putea presta şi pentru dusul la spital, nu doar pentru adus?

– Da, situatia s-ar uşura, dar nesemnificativ, avînd în vedere ponderea redusă a serviciilor contractate cu furnizorii privaţi, de doar 10 la sută.

– Există un pachet minim de servicii vis a vis de Casă şi cam ce ar cuprinde în cazul furnizorilor de servicii de urgenţă?

– Există un singur pachet, care se numeşte “Pachetul de servicii medicale în asistenţa medicală de urgenţă şi transport sanitar”. Cuprinde doua capitole: Pachetul de servicii medicale de bază, clasificat pe coduri de urgenţă – roşu: urgenţă majoră, galben: urgenţă de gradul I, verde: consultaţii la domiciliu ; Transport sanitar : asistat şi neasistat.

– De ce la decontarea aceloraşi servicii de urgenţă sînt avantajaţi furnizori de servicii de stat, cu un tarif mai mare, chiar daca ambulanţa de la stat este fără medic?

– Pînă în 2011 tarifele erau negociate cu toţi furnizorii, indiferent de forma de proprietate, şi se folosea aceeaşi unitate de măsură. Din 2011 bugetul este separat pentru furnizorii publici (buget global fără negocieri) şi cei privaţi.

 “Managerii pun presiune pentru bugete”

– Există o presiune a managerilor de spitale pentru creşterea bugetelor?

– Da. Ca în toate domeniile, şi în sănătate, în spitale, managerii pun presiune pentru bugete care să cuprindă contravaloarea tuturor serviciilor medicale furnizate. Spitatele din judeţul Cluj au adresabilitate mare, astfel că nu sînt în pericol să nu-şi realizeze contractele asumate.

– Ce garanţii au cotizanţii la FNUASS că banii sînt bine gestionaţi?

– Structura Consiliului de Administraţie a CAS Cluj garantează buna gestionare a banilor la F.N.U.A.S.S.. În fiecare lună, conducerea executivă dă raportul asupra utilizării fondurilor, care, în urma analizei, se aprobă de către Consiliul de Administraţie.

– Cît adevăr este în afirmaţia că, prin contractarea de medicamente foarte scumpe, se irosesc banii Sănătăţii?

– CAS nu contractează anumite medicamente, ci decontează medicamentele prevăzute în Lista medicamentelor, cu şi fără contribuţie personală. E un foarte mare adevăr că substanţa activă este cea care are influenţă în vindecarea afecţiunilor, aşa că asiguraţii pot opta şi pentru medicamente cu preţ mai mic. Întrebarea dumenavoastră necesită, însă, o analiză laborioasă.

Maria SÂNGEORZAN

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.