„Satiriconul” la bal

La 38 de ani împliniţi – ceea ce, raportat la existenţa umană, echivalează cu vârsta deplinei maturităţi –, Cenaclul Epigramiştilor Clujeni „Satiricon” se poate mândri cu un palmares de invidiat, fiind singurul cenaclu de profil din judeţul Cluj şi unul dintre cele mai reprezentative din ţară, ani la rând (decenii, de fapt), Uniunea Epigramiştilor din România plasând activitatea epigramistică a clujenilor în top 3, nu de puţine ori ocupând chiar locul fruntaş.

De multă vreme se discuta despre oportunitatea organizării unui bal anual al satiriconiştilor, la care să participe, alături de epigramişti, membri ai familiilor lor, cititori şi simpatizanţi. Eforturile (financiare şi nu numai) presupuse de organizarea, an de an, a Festivalului Naţional „Eterna Epigramă”, urmat de volumul ce adună între coperte momentele cele mai importante din festival şi cele mai valoroase creaţii de gen trimise la concurs sau prezentate, în afara concursului, de către clujeni pe scenă, dar şi editarea şi publicarea anuarului „Epigrama” („revistă pentru uz intern a Cenaclului Epigramiştilor Clujeni «Satiricon»”), ajunsă în 2016 la numărul 36 – realizate toate în bună parte cu contribuţia financiară voluntară a satiriconiştilor – au determinat amânarea sine die a acestei proiectate reuniuni. Iată că, în 2017, astrele au zâmbit clujenilor „puşi pe poante” şi, graţie muncii de organizare a vicepreşedintelui Gavril Moisa, a secretarului Petru-Ioan Gârda şi a ing. Radu Păcurar, cel mai titrat dintre tinerii epigramişti clujeni, săptămâna trecută (vineri, 10 februarie a.c.) a avut loc prima ediţie a Balului Anual al Cenaclului „Satiricon”.

Au fost motivaţi marii absenţi de la eveniment, dar care au fost sufleteşte alături de noi: preşedintele „Satiriconului”, inegalabilul Eugen Albu, vicepreşedintele Marian Popescu şi sufletul cenaclului, Silvia Popescu (până de curând secretar al organizaţiei culturale clujene), Mircea Roşa-Miro, Ionel Andraşoni, Marius Mălai.

O scurtă prezentare a „Satiriconului” şi un bilanţ al activităţii întreprinse sub patronajul său a realizat Gavril Moisa, după care, stimulaţi de muzica ambientală, epigramiştii au făcut ceea ce ştiu mai bine: au adus în prim-plan umorul. S-au duelat în anecdote Ioan Marinescu-Puiu (autor al 16 cărţi de bancuri), Mihai Teognoste, Barbu I. Bălan, Dumitru Loşonţi, gen. Vasile Rus, Eugen Coţa, Vasile B. Gădălin, Dan Băgărean, Petru-Ioan Gârda, Gavril Neciu, Radu Păcurar. Dr. Rodica Jeican, simpatizantă a cenaclului, s-a prezentat cu cel mai recent volum al său, din care a citit un grupaj de poezii umoristice inspirate din practica de medic psihiatru. Prof.univ.dr. Onufrie Vinţeler a interpretat un vibrant cântec patriotic pe versuri proprii, iar apoi cu Prof. univ.dr.ing. Barbu I. Bălan şi împreună cu Vasile B. Gădălin, Eugen Coţa, acompaniaţi de corul (aproximativ afon, dar nu din pricini bahice!) creat ad-hoc, s-au cântat romanţe şi cântece populare româneşti.

În bună tradiţie satiriconistă, s-a organizat un concurs de „cioace”, unde un rol hotărâtor l-au avut la vot Laura Brustur, Mia Moisa, doamna Marinescu, Viorica Barbu, Peter Vereş şi soţii Adrian, cei mai mari cititori de epigrame (măcar în ceea ce priveşte producţiile partenerilor de viaţă!). Premiul (constând în doi litri de vin, producţie proprie, din moşia aflată în dotare), pe care câştigătorul trebuia să-l împartă cu toţi comesenii, a fost oferit de Eugen Coţa şi a fost câştigat de Vasile B. Gădălin, urmat la doar un vot de însuşi Eugen Coţa.

Masa îmbelşugată, muzica antrenantă, dar mai cu seamă voioşia participanţilor a prelungit primul bal anual al „Satiriconiştilor” pînă târziu în noapte, când ne-am despărţit cu promisiunea că balul va figura de acum pe agenda cu evenimentele curente ale cenaclului.

Semnează cel mai bun prieten al epigramiştilor clujeni,

Voichiţa PĂLĂCEAN-VEREŞ