ASCEZA IMAGINII – Stampa franceză în patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca secolele XVII-XIX

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, organizează, în perioada 22 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017, expoziţia intitulată „Asceza imaginii. Stampa franceză în patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca: secolele XVII-XIX”, eveniment integrat demersului de studiere sistematică şi valorificare expoziţională a colecţiei de grafică străină, mai puţin cunoscută publicului larg. Vernisajul expoziţiei va avea loc astăzi, 22 decembrie 2016, cu începere de la ora 18, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ţa Unirii nr. 30).

Căutând să valorifice colecţiile patrimoniale de grafică ale şcolii europene cu cel mai înalt grad de reprezentativitate, expoziţia îşi propune să prezinte o parte inedită şi semnificativă a fenomenului stampei franceze, retrasând, dintr-o dublă perspectivă – tehnico-stilistică şi tematică -, secvenţe ilustrative pentru preocupările artistice atât de complexe ale intervalului cronologic cuprins între prima jumătate a veacului al XVII-lea şi sfârşitul celui de-al XIX-lea.

Selecţia cuprinzătoare relevă bogăţia şi diversitatea patrimoniului muzeal clujean în acest domeniu, ea oferind, totodată, o imagine sugestivă, evocatoare, asupra unei pagini de mare relevanţă istorică pentru evoluţia artelor grafice, Franţa deţinând pentru o lungă perioadă de timp primatul european al activităţii incisoriale şi al comerţului de stampe.

În jurul acestei „pieţe” de o efervescenţă extraordinară, au gravitat interesele artiştilor, a editorilor, cunoscătorilor şi colecţionarilor, între care se detaşează pregnant figura eruditului amator Jean-Pierre Mariette (1694-1774), s-au publicat importante texte teoretice şi practice dedicate artei gravurii (Tratat despre metodele de a face gravură fină pe aramă. Cu ajutorul apei tari şi a verniului uscat şi moale. Modul de a imprima planşele şi de a construi presa şi alte lucruri cu privire la numitele arte, apărut la Paris, în 1645, sub semnătura lui Abraham Bosse, a reprezentat prima lucrare specializată consacrată complexei procesualităţii tehnice a gravurii, a cărei valoare referenţială a păstrat-o în uzul multor specialişti până în secolul al XIX-lea), s-au experimentat noi procedee tehnice şi maniere de lucru, contextul favorizând naşterea unei puternice tradiţii, care va plasa mediul artistic francez într-o poziţie de „avangardă” în câmpul tehnicilor şi manierelor grafice. Tot aici, s-au format primele mari colecţii private de stampe şi a fost fondată „Chalcographie du Louvre”, faimoasa imprimerie regală. Franţa a semnificat, totodată, şi spaţiul geografic în care arta gravurii a reputat primele recunoaşteri oficiale, prin acordarea permisiunii gravorilor de a candida pentru a deveni membri ai onorabilei Academii regale de pictură şi sculptură. Colecţionarii de artă au impulsionat, la rândul lor, creaţia de impresiune, stimulând creşterea calităţii nivelului artistic al execuţiei, iar numărul comerciaţilor de stampe a devenit unul apreciabil, celebra Rue Saint-Jacques din Paris găzduind o puzderie de ateliere-magazine, transmise din generaţie în generaţie, în care se grava, se copiau compoziţii în ulei sau desene şi se puneau în vânzare stampe.

Prin scoaterea la lumină a unor piese, în general, greu accesibile, majoritatea expuse în premieră, se urmăreşte, pe de o parte, evocarea istoriei tehnicilor clasice de impresiune, cu evidenţierea performanţelor tehnice remarcabile atinse de unii dintre cei mai de seamă exponenţi ai domeniului, precum şi ilustrarea caracteristicilor definitorii ale stampei franceze în diferite etape ale evoluţiei sale istorice. Sunt retrasate traiectele esenţiale ale unei producţii grafice de mare amplitudine şi însemnătate, al cărei parcurs spectaculos este restituit, în cadrul expunerii, prin câteva ipostaze cu valenţe iconice: gravura de reproducere şi gravura de interpretare, epoca de maximă strălucire a „efigiei” portretistice, apariţia litografiei şi renaşterea gravurii în acvaforte, caricatura şi satira socială.