Din dragoste pentru cei singuri

 Aici, la bariera geografică a Clujului şi Bihorului, unde Crişul Repede devine mai molcom în acest anotimp al culorilor fără număr, Dumnezeu i-a dat ţăruş binecuvântat, unui semen, pentru al…înfige, drept sigiliu, pentru a marca această vatră străbună numită Bucea.

O vatră de hotar de un pitoresc luxuriant în toate anotimpurile vieţii, unde oamenii au o frumuseţe sufletească comparabilă cu poezia lui Goga, ce-şi trăieşte eternitatea literară în amontele Crişului, de unde-şi întind semeţia piscurile nordice ale Apusenilor.

Aici, sub Piatra Craiului, încă toamna-i viguroasă, iar gospodarii îşi adună roadele câmpului, a cărui bogăţie are mai multă substanţă în cămările zootehniei şi în colţul pivniţei acoperit cu cartofi. Fructe mai puţine, iar nuci mai deloc. Speranţa unui viitor an mai bun nu moare la Bucea, localitatea unde, prin înălţime şi arhitectură, tronează două importante lăcaşe de cult ortodox, am putea spune mamă şi fiică, deoarece bisericuţa din lemn, monument istoric, datează din 1791, iar cea din cărămidă din 198o, anul când tânărul preot Mircea Dejeu a pregătit sfinţirea acestui impunător spaţiu de rugăciune. Biserica-şi numără anii cu vechimea în muncă a preotului, un slujitor care nu te îndeamnă a face doar ce propovăduieşte în uşa altarului, ci şi ce face zi de zi.

Multe a făcut şi rânduieşte Mircea Dejeu în localitatea de pe malul Crişului Repede. Casa de cultură e marele obiectiv pentru care a alergat şi prin Germania, pentru a găsi sponsorii necesari ridicării, finisării şi dotării cu cele necesare. Şi a reuşit. A ridicat un monument al eroilor, străjuit de două tunuri, pe care a fost aşezat cel mai mare vultur din bronz din ţară, a amenajat şi dotat, tot din sponsorizări, un frumos parc de joacă pentru copiii satului, iar Bucea, prin ambiţia preotului şi acţiunile de ecologizare permanente, a fost primul sat dotat în 90 cu coşuri stradale pentru gunoi. Iar ca preşedinte al Crucii Roşii a judeţului, a reuşit să facă la Bucea un adevărat centru de donatori de sânge, unde numărul acestora nu a coborât sub 50.

Duminică, slujba Sfintei Liturghii a avut un caracter mai deosebit, datorită faptului că preotul a vorbit despre respectul şi dragostea ce trebuie arătată şi celor rămaşi singuri. Şi nu sunt puţini la Bucea. Din statistica bisericii, 119 persoane vârstnice sunt singure.

Pentru aceştia, asemenea cuplurilor pentru care le-a rânduit sărbătorea Nunţii de aur în 2015, preotul Mircea Dejeu a organizat o binemeritată sărbătoare, sub genericul ,, Din dragoste pentru cei singuri’’.

Evenimentul s-a desfăşurat în Casa de cultură, unde mesele au fost pline cu mâncăruri, băuturi, cafele, sucuri şi prăjituri. Preotul le-a dorit viaţă lungă, liniştită, înţelegerea destinului, asigurându-i de sprijinul său permanent şi al comunităţii unde trăiesc.

Momentele frumoase au fost asigurate de Grupul vocal bărbătesc al localităţii ,,Craii Măgurii’’, înfiinţat tot de preot cu câţiva ani în urmă, care a obţinut premiul special în 2015 la Festivalul naţional de la Mioveni,ei începând programul prin interpretarea Imnului Bucei şi Mulţi Ani Trăiască. Pe fundalul scenei a fost proiectat un scurt metraj cu evenimentele locului şi o proiecţie cu imagini ,,Bucea ziua şi noaptea’’.

În acompaniamentul instrumentiştilor grupului, au cântat pentru sărbătoriţi solistele de muzică populară: Maria Domocoş, Daria Abrudan, Andreea Tripon, Aurelia Sărăcuţ şi Adina Haş.

Surpriza scenică a aparţinut doamnei Silvia Farcalău, care, la 92 de ani, a urcat pe scenă pentru a cânta, fiind gratulată cu un frumos buchet de flori din partea organizatorului acestui eveniment rar întâlnit prin zonele noastre.

Evenimentul s-a încheiat cu o tombolă gratuită, unde preotul şi parohia a oferit câte o simbolică amintire participanţilor.

Felicitări acestui mare sufletist, Mircea Dejeu, care, împreună cu cei peste 500 de localnici, au făcut din Bucea un sat emblematic la porţile vestice ale Clujului.

Dumitru VATAU