Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi-a adus o contribuţie valoroasă la reuşita Festivalului Naţional de Folclor ,,Tradiţii la români’’

În prima decadă a lui octombrie, sala Capitol din Timişoara a găzduit cea de-a treia ediţie a Festivalului Naţional de Folclor ,, Tradiţii la români’’, un eveniment de mare respiraţie şi randevu artistic al bănăţenilor, unde s-a rebrenduit ideea că tradiţia nu piere, ci se înrădăcinează mai puternic în fibra ei nativă, prin tenacitate, talent şi abilitatea artistică a neobosiţilor ei promotori.

Pentru a compara, dar mai ales pentru a cunoaşte dimensiunile valorice ale acestui eveniment cultural artistic desfăşurat în oraşul de pe Bega, am apelat la amabilitatea doamnei prof. Marinela Zegrean Istici, manager al CJCPCT Cluj, care a oferit întrebărilor noastre, răspunsurile avizate ale împătimitului iubitor de tradiţii şi frumos autentic, dar mai ales de port şi cântec popula românesc- transilvan, pe care le promovează permanent cu sfinţenie, cântecului jurându-i credinţă din anii copilăriei.

– Doamna manager, Marinela Istici, cum de a ajuns Grupul instrumental ,, Cununa Transilvană’’al CJCPCT Cluj, la acest festival tradiţional de mare ţinută?

– Am răspuns, cu mare drag, invitaţiei Centrului de Cultură şi Artă Timiş, pentru a onora şi întregi aceste sublime spectacole din programul festivalului, cu valori autentice, de mare sensibilitate, duse pe scena timişeană de instrumentişti şi rapsozi de marcă ai folclorului Someşan şi de pe Câmpie.

– Au fost prezente şi alte zone folclorice tradiţionale la acest festival naţional al toamnei:

– Da, invitaţii Festivalului „Tradiţii la români”, au fost: Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, Ansamblul Folcloric „Maria Tanase” din Craiova, Grupul instrumental „Cununa Transilvană” al CJCPCT Cluj, Ansamblul „Drăgan Muntean”, la care s-au adăugat invitaţii speciali Gheorghe Zamfir, Angela Buciu şi Laura Lavric, valoroşi interpreţi ai foclorului românesc.

– Bănăţenii cu ce au încercat să vă convingă că-st…fruncea ?

– În primul rând cu ansamblul profesionist „Banatul”, gazda festivalului, care a pregătit momente artistice distincte pentru fiecare zi a festivalului, avându-i în scenă pe reputaţii soliţti bănăteni: Ramona Viţa, Dumitru Teleaga, Liliana Laichici, Mihaela Petrovici, Carmen Popovici Dumbravă, Nicu Novac ţi Adrian Stanca.

– Am aflat, de la unii colegi din presa timişeană, că nu doar trofeul oferit de organizatori l-aţi adus la Cluj, ci şi multe, multe aplauze. Cu ce a-ţi cucerit pretenţiosul public ?

– Cu momentul prezentat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, care a fost unul autentic prin formula tradiţională instrumentală prezentată de ,,Trio Transilvan” şi repertoriul valoros reprezentativ Câmpiei Transilvaniei. S-a cântat cu trei viori, contră şi gordună, iar, pe rând, fiecare ceteraş a devenit singurul primaş în cadrul grupului de trei instrumente. Grupul instrumental ,,Cununa Transilvană” a avut în componenţă renumiţii instrumentişti: Ciprian Istrate, Tudor Căucean şi Alin Roman – ceteră, Laurenţiu Ţiple – contră şi Ioan Baciu – gordună.

– Ca artist consacrat, care-şi cunoaşte bine breazla şi colaboratorii, cum apreciaţi evoluţia celor doi rapsozi duşi de dumneavoastră în acest respectabil festival tradiţional ?

– Evoluţia domnului Nucu Pandrea, este a unui maestru care face natura să se înfioare atunci când o frunză ajunge între buzele sale. Interpretul spune că acest mod de a cânta îl leagă de natură: ,,La frunză cântă vântul. La frunză cântă natura. Frunza înseamnă viaţă. M-am născut undeva şi am crescut între nişte oameni care ştiau ce înseamnă natura, ce înseamnă viaţa, ce înseamnă puterea vieţii.”

Nucu Pandrea este omul care a dus vestea românilor în întreaga lume, asemeni celorlalte mari valori ale folclorului românesc de care poporul român nu duce lipsă.

Cel care a horit şi a jucat ca la Frata a fost rapsodul popular Vasile Soporan, al cărui repertoriu pune în valoare creativitatea unui ţăran ancorat în cultura sa tradiţională.

Este un foarte bun continuator al tradiţiei din satul său natal în care trăieşte de mai bine de 80 de ani, un iubitor şi un păstrător al cântecelor vechi, un jucăuş care stăpâneşte la fel de bine ca în tinereţe jocul fecioresc, în ponturi, din Câmpia Transilvaniei.

Rapsodul Vasile Soporan este unul dintre puţinii români care au primit titlul de ,,TEZAUR UMAN VIU”, în anul 2012. Aceasta înseamnă că arta sa a fost oficial înscrisă în moştenirea culturală a României şi a lumii.

Specificul tradiţional al programului prezentat de judeţul Cluj, între momentele deosebite ale ansamblurilor folclorice profesioniste, a fost oaza de autencicitate repertorială şi interpretativă, confirmând faptul că CJCPCT Cluj a ţinut cont de tematica şi obiectivele acestui important festival national ,,Tradiţii la români”. Este îmbucurător faptul că dl. cercetător dr. Mircea Cîmpeanu, şef al Biroului Conservare Cultură Tradiţională şi prof. Ovidiu Barteş, şeful Biroului de Promovare prin Spectacol, alături de întreaga echipă a Centrului, sunt conştienţi de misiunea nobilă a acestei prestigioase instituţii de cultură, aceea de conservare, cercetare, protejare, transmitere, promovare şi punere în valoare a culturii tradiţionale şi a patrimoniului cultural imaterial, având tot sprijinul din partea manageriatului instituţiei.

– Mulţumindu-vă pentru proptitudine şi amabilitatea cu care aţi răspuns ziarului Făclia, doamna manager Marinela Istici, vă rog să catalogaţi şi comportamentul publicului timişorean, iubitor de folclor ne-manelizat!.

– O notă mare pentru publicul timişorean care a răsplătit fiecare evoluţie cu aplauze îndelungi şi binemeritate. Trebuie să vă mărturisesc că am avut emoţii în privinţa reacţiei spectatorilor la programul tradiţional clujean, dar m-a cuprins o mare bucurie şi mulţumire sufletească atunci când am constatat că momentele autentice din Câmpia Transilvaniei au fost foarte bine primite şi apreciate de publicul bănăţean şi, aşa cum mi-a mărturisit managerul Centrului de Cultură şi Artă Timiş, d-na Liliana Laichici, aprecierile au venit şi din partea cunoscătorilor şi specialiştilor în domeniu. Felicitări şi mulţumiri atât celor care organizează astfel de proiecte, şi nu în ultimul rând, celor care se hrănesc cu obiceiurile şi tradiţiile româneşti, ce grăiesc despre a noastră identitate!.

Dialog consemnat de Dumitru VATAU