Comisarul European Corina Creţu: Finanţarea spitalului regional de la Cluj se poate face doar după cartografierea nevoilor de servicii medicale din România

Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu s-a aflat, ieri, la Cluj-Napoca unde a participat la o conferinţă pe tema fondurilor europene. În acest context, Corina Creţu a acordat un interviu ziarului Făclia în care vorbeşte despre modul în care sînt gestionaţi banii europeni de către România şi ce trebuie făcut pentru creşterea gradului de absorbţie. Comisarul european aduce lămuriri şi cu privire la proiectul privind spitalul regional de urgenţă de la Cluj, finanţat de UE.

Rep: România a traversat primul exerciţiu financiar european în calitate de membră a UE. Se ştie că experienţa ţării noastre în privinţa absorbţiei de fonduri europene nu a fost una strălucită. De ce credeţi că nu s-a conştientizat încă de la început faptul că banii europeni reprezintă o şansă reală de dezvoltare şi cum ar trebui abordat noul exerciţiu european pentru a maximiza atragerea de fonduri UE?

Corina Creţu: Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii reprezintă o mare oportunitate pentru dezvoltarea ţării. Iar acest lucru este valabil nu doar pentru România. Sînt alte state, precum Polonia, care au ştiut să utilizeze la maximum această şansă. Totodată, dacă privim puţin în urmă, vom constata că fondurile alocate politicii de coeziune prin intermediul instrumentelor de pre-aderare, au fost mai mici în comparaţie cu bugetul prevăzut în actuala perioadă pentru Fondurile structurale şi de investiţii europene. Cum însă una din ţintele noastre pentru actuala perioadă de programare este orientarea spre performanţă, ne dorim ca banii europeni să fie să cheltuiţi eficient. Iar aici Comisia Europeană acordă sprijin tuturor statelor membre pentru a face faţă provocărilor generate de gestionarea fondurilor. Aş vrea însă să reamintesc că potrivit principiului „gestiunii partajate”, fiecare stat membru are o serie de responsabilităţi în ceea ce priveşte selectarea şi gestionarea programelor şi a proiectelor. La fel ca oricare alt stat membru aflat în prima prioadă de gestionare a fondurilor europene, şi România a avut nevoie de o perioadă de timp pentru a se familiariza cu toate etapele şi procesele pe care le implică această provocare. O perioadă de acomodare, mai bine spus. Pe de altă parte, evaluarea mai puţin realistă a perioadelor necesare pentru pregătirea, autorizarea şi, mai apoi, pentru implementarea proiectelor s-a răsfrînt negativ asupra gradului de absorbţie a fondurilor UE.

Mai apoi, cînd a venit momentul pregătirii unor strategii adecvate, cu accent pe prioritizarea investiţiilor, autorităţile naţionale din România s-au confruntat cu lipsa personalului pregătit să gestioneze domeniul vast al proiectelor cu finanţare europeană. În acelaşi timp, România a avut nevoie de reforme profunde în aproape toate sectoarele cheie de activitate. Această necesitate se menţine în prezent pentru domenii precum transporturile, sănătatea, mediul, managementul deşeurilor.

Pe de altă parte, implementarea proiectelor cu finanţare europeană a suferit şi din cauza sistemul de achiziţii publice; iar acest lucru a avut un impact important asupra absorbţiei fondurilor. Şi în acest domeniu, România mai are nevoie de ajustări.

Împreună cu instituţiile financiare internaţionale, precum Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Comisia Europeană a sprijinit România să elaboreze strategii de dezvoltare, să pregătească reformele necesare şi să identifice deficienţele structurale şi blocajele din calea investiţilor. Mă refer aici, de exemplu, la accesul la finanţare pentru IMM-uri sau la o mai bună conectare a cercetării şi inovării cu industria.

Cît priveşte actualul exerciţiu bugetar – căci eu cred că, în 2016, al treilea an deja al acestei perioade, nu ar mai trebui să se vorbească de „noua perioadă de programare” – România trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a pregăti proiecte şi de a începe cît mai curînd punerea în aplicare a acestora. Este, cred eu, cea mai valoroasă lecţie pe care autorităţile naţionale, dar şi cele locale, ar trebui să o înveţe din experienţa exerciţiului bugetar 2007-2013. şansa utilizării eficiente a Fondurilor structurale şi de investiţii nu trebuie ratată!

Rep: Aţi vorbit anul trecut de echipe de lucru (task force) care să acorde asistenţă ţărilor care au stat prost cu absorbţia de fonduri UE. România va putea beneficia de o astfel de consultanţă în noul exerciţiu financiar?

Corina Creţu: Am lansat iniţiativa Grupului de lucru pentru o mai bună implementare tocmai pentru a sprijini cele 8 state membre care se confruntau cu probleme în atragerea fondurilor europene, între care şi România. A fost stabilit de comun acord cu autorităţile române un plan de măsuri pentru programele din Fondul de coeziune/FEDR: Programul Operaţional Mediu, Transport, Competitivitate şi Regional.

În 2015, experţii DG REGIO s-au întîlnit cu autorităţile române de 30 de ori, la diferite niveluri. Ca rezultat, între cele mai importante măsuri identificate se numără reeşalonarea proiectelor – cunoscută mai degrabă sub denumirea de fazare – , includerea unor proiecte retrospective sau alternative în programele operaţionale, precum şi monitorizarea atentă a progreselor şi accelerarea proiectelor. Iar ca urmare a eforturilor comune al CE şi al autorităţilor române, a fost posibilă “transferarea” a numeroase proiecte în perioada 2014-2020, ceea ce înseamnă că România poate să continue să implementeze parţial în actualul exeriţiu bugetar şi proiecte din perioada 2007-2013. Este o măsură prin care au fost salvate fonduri semnificative alocate ţării, care altfel ar fi fost pierdute. Concret, 80 de proiecte au fost identificate pentru fazare, urmînd să fie terminate în perioada 2014-2020. Dintre acestea, mai mult de jumătate sînt proiecte majore, adică valoarea fiecăruia în parte depăşeşte 50 de milioane de euro.

Fazarea are un impact substanţial prin reducerea numărului de proiecte potenţial nefuncţionale şi a celor care urmează să fie finalizate din surse naţionale. Ca urmare a activităţii Grupului de lucru pentru o mai bună implementare au fost salvate circa 4 miliarde de euro, fonduri UE alocate unor cele 80 de proiecte care erau expuse riscului de a nu fi finalizate pînă la sfîrşitul prioadei 2007 – 2013, dar care urmează să priească finanţare în cadrul exerciţiului bugetar actual.

Dar natura unui grup de lucru este că acesta este în general creat cu regim temporar. Cu toate acestea, experienţa şi cunoştinţele de specialitate care au fost dobîndite nu vor fi pierdute, ci continuă să fie utilizate într-un nou departament din cadrul Direcţiei Generale de Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene.

Pe de altă parte, încurajez autorităţile române să apeleze cu încredere de instrumentul „Peer to Peer,” prin care colegii din alte state membre ale UE să vină în România şi să ofere consiliere şi să împărtăşească experienţa lor în ceea ce priveşte implementarea proiectelor cu fonduri europene. Pînă acum doar Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est s-a folosit de această formă de asistenţă tehnică din partea CE, dar cred că acest instrument Peer2Peer este extrem de util pentru schimbul de bune practici în rîndul funcţionarilor publici, pentru a construi şi consolida capacitatea administrativă.

Rep: Ţara noastră are încă probleme serioase la capitole precum sănătatea, managementul deşeurilor sau transporturi. În ce măsură pot fi rezolvate aceste probleme prin intermediul instrumentelor financiare europene?

Corina Creţu: Una dintre lecţiile învăţate în perioada de programare 2007-2013 a fost că în lipsa unor politici naţionale, a unor strategii, dar şi avînd administraţii nepregătite, investiţiile prin Fondurile structurale sînt mai puţin eficiente. Iar pînă la urmă, ceea ce contează cu adevărat este rezultatul, proiectele avînd impact asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Acesta este motivul pentru care, pentru perioada de programare 2014-2020 s-a pus mai mult accent pe crearea în avans a unor condiţii favorabile pentru investiţiile prin fondurile structurale şi de investiţii.

În cazul României, în Acordul de Parteneriat sînt prinse 22 de condiţionalităţi ex-ante. Pînă acum România a îndeplinit 14 dintre acestea. Autorităţile naţionale trebuie sa continue eforturile în domeniul achiziţiilor publice, al managementului deşeurilor, dar şi în ceea ce priveşte domeniul sănătăţii, pînă la sfîrşitul anului 2016.

Pentru o ţară ca România, îndeplinirea acestor condiţionalităţi ex-ante nu este o sarcină uşoară. Dar, odată ce toate planurile de acţiune vor fi finalizate, de preferinţă înainte de sfîrşitul acestui an, vor avea de cîştigat toate investiţiile publice şi private, nu numai Fondurile ESI.

Rep: Programul Operaţional Regional 2014-2020 prevede, printre altele, finanţarea a trei spitale regionale, dintre care unul la Cluj. În ce fază se află aceste proiecte?

Corina Creţu: România va beneficia în perioada de programare 2014-2020 de Fonduri structurale şi de investiţii în valoare de peste 30 de miliarde de euro. Pentru a putea utiliza toate aceste fonduri, România este obligată, în baza Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană, să îndeplinească 22 de condiţionalităţi ex-ante.

Fac o paranteză aici, pentru a explica mai bine ce este cu aceste condiţionalităţi ex-ante. Foarte simplu spus, prin impunerea unor condiţii obligatoriu de îndeplinit de către statele membre în vederea utilizării Fondurilor structurale şi de investiţii, Comisia Europeană a vrut să se asigure că proiectele pentru care sînt cheltuiţi bani europeni, răspund nevoilor de dezvoltare specifice fiecărui stat membru şi că acestea urmăresc rezultate concrete. Pentru că, pînă la urmă oamenii, cetăţenii europeni, vor să vadă că proiectele finanţate de Uniunea Europeană şi cofinanţate prin bugetele locale sau cel de stat, le-au schimbat în bine viaţa de zi cu zi. Închei paranteza.

Unele dintre aceste condiţionalităţi ex-ante se referă tocmai la domeniul sănătăţii. Sector de importanţă critică, sănătatea din România rămîne un domeniu deficitar, unde disparităţile persistă, aşa cum reiese din cel mai recent Raport de ţară al Comisiei Europene, făcut public în luna februarie a acestui an.

Strategia Naţională pentru Sănătate a fost adoptată de Guvernul României în noiembrie 2015. Prin strategia naţională de sănătate autorităţile române şi-au propus să facă sistemul mai accesibil persoanelor vulnerabile, să crească rolul îngrijirii primare, comunitare şi ambulatorii, revizuind în acelaşi timp reţeaua de spitale, pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor şi eficienţa lor. Regiunea dumneavoastră va beneficia de îngrijire de urgenţă cuprinzătoare în cadrul unui nou spital regional, ce urmează să fie construit la Cluj-Napoca.

Existenţa acestei strategii naţionale pentru sănătate este un pas important făcut de autorităţile naţionale. Nu însă şi suficient. Pentru că din strategie lipsesc şi acum harta privind nevoile de servicii medicale şi a infrastructurii sanitare, precum şi un sistem fiabil de monitorizare şi evaluare. Finanţarea de 150 de milioane de euro prin Fondul european de dezvoltare regională pentru cele 3 spitale regionale de la Cluj, Craiova şi Iaşi poate fi accesată doar după ce cartografierea nevoilor de servicii medicale va fi realizată. De altfel, niciun proiect în domeniul sănătăţii nu poate să înceapă pînă cînd această cartografiere nu va fi făcută.

Îndeplinirea acestor condiţionalităţi ex-ante nu este o sarcină uşoară pentru niciun stat membru. Cred însă că autorităţile de la Bucureşti trebuie să depună toate eforturile pentru a finaliza planurile de acţiune aflate acum în lucru, pentru că acestea vor asigura apoi cheltuirea fondurile structurale şi de investiţii, care vor antrena şi alte investiţii publice şi private.

Rep: Comisia Europeană a inclus Regiunea Nord-Vest în proiectul pilot “Regiuni mai puţin dezvoltate”. Ce urmareşte acest proiect şi cum a ajuns zona de Nord Vest să fie prinsă în acest demers?

Corina Creţu: Încă de la preluarea mandatului, prin toate vizitele pe care le-am făcut în statele membre – şi am avut 24 de astfel de misiuni numai în primul an de mandat la CE – am acordat atenţie deosebită regiunilor care se încadrează în categoria celor mai puţin dezvoltate şi care primesc în jur de două treimi din finanţarea politicii de coeziune. Aceste regiuni au beneficiat de investiţii importante din partea UE, unele timp de mai multe decenii, şi am fost impresionată, trebuie să recunosc, de rezultate economice obţinute.

Tocmai de aceea, una dintre priorităţile mandatului meu a fost de a lansa iniţiativa ,,Regiuni mai puţin dezvoltate” cu scopul de a identifica blocajele din calea investiţiilor UE, tocmai pentru a face aceste investiţii mai eficiente. Concret, prin acest proiect dorim să identificăm problemele de ordin structural care împiedică sau încetinesc dezvoltarea acestor regiuni. Totodată, dorim să oferim sprijin autorităţilor locale şi centrale, pentru a creşte eficienţa utilizării banilor publici. Vom folosi în acest sens expertiza multora din actorii regionali: universităţi, şcoli, sindicate, organizaţii neguvernamentale, întreprinzători.

România şi Polonia sînt primele ţări care participă în proiectul pilot al Iniţiativei regiunilor mai puţin dezvoltate. În România, am lansat proiectul în cursul vizitei mele din luna martie şi am intenţia de a face acelaşi lucru la nivel regional, în cursul lunilor următoare. Va fi o oportunitate de a asculta actorii regionali şi locali, de a învăţa mai mult despre modul lor de a vedea lucrurile, despre lecţii învăţate etc.

În cazul României, împreună cu autorităţile române, au fost selectate să fie prinse în proiectul pilor Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest şi Nord-Est. În strînsă colaborare cu experţii DG REGIO, autorităţile române vor trebui să găsească soluţiile cele mai potrivite pentru ca aceste două regiuni să utilizeze mai bine fondurile disponibile, atît din bugetul UE, cît şi din bugetele naţionale. Accentul aici trebuie să cadă pe coordonarea eficientă între autorităţile naţionale şi cele regionale, mai ales cînd vine vorba de conturarea strategiilor de acţiune, a politicile sectoriale şi consolidarea capacităţii administrative.

Eu cred în această Iniţiativă şi îmi doresc ca rezultatele bune pe care le vom obţine în România şi Polonia, prin conturarea unor modele de cooperare între actorii naţionali şi cei regionali sau locali, să fie apoi transferate către alte regiuni ale căror PIB pe cap de locuitor se situează sub 50 % din media UE.

Pînă la urmă, dezvoltarea regiunilor din România, ca şi dezvoltarea regiunilor din orice alt stat al UE, urmăreşte îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor.

Rep: Cum e văzută România în rîndul comisarilor UE?

Corina Creţu: Aş porni poate de la cel mai important lucru anunţat de preşedintele CE, Jean Claude Juncker, în luna februarie, în ceea ce priveşte scoaterea României din Mecanismul de Cooperare şi Verificare(MCV) în timpul mandatului actualei Comisii. Este o veste bună, o veste mult aşteptată de români. Progresele făcute de ţara noastră în 2015 în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei sînt evidente, aşa cum arată cel mai recent raport MCV publicat la începutul anului. Aşa cum a subliniat preşedintele Juncker, dar şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, continuarea reformelor trebuie accelerată în 2016, cu accent pe prevenirea corupţiei.

De altfel, din perspectiva Comisiei Europene, acest proces de monitorizare în cadrul MCV, precum şi oportunităţile oferite de fondurile UE şi implicarea constructivă atît a Comisiei, precum şi a altor state membre, continuă să reprezinte un sprijin important pentru consolidarea reformelor în România.

Cît despre cum văd colegii mei, comisarii europeni, România…Ei bine, cred că mulţi dintre ei deja şi-au spus punctul de vedere în cadrul vizitelor pe care le-au făcut în ţară. De la începutul mandatului Comisiei Juncker, au fost organizat 20 vizite ale comisarilor în România.

Eu vin cît de des pot acasă cu mesaje pentru ţară, cu încurajări, cu iniţiative care să sprijine eforturile autorităţilor române de a atrage fondurile europene. Am fost la Bucureşti, dar şi în teritoriu – la Suceava, la Cluj, urmează zilele următoare să ajung la Bistriţa. L-am avut alături, într-una din primele vizite acasă pe vicepreşedintele Jyrki Katainen, dacă bine îmi amintesc s-a întîmplat în decembrie 2014. Au fost în misiuni de lucru în România anul trecut prim-vicepreşedintele Frans Timmermans, vicepreşedinţii Valdis Dombrovskis şi Maros Sefcovic, dar şi comisarii Phil Hogan, Vytenis Andriukaitis, Cecilia Malmstrom, Vera Jourova, Elzbieta Bienkowska.

De fiecare dată cînd am ocazia le vorbesc colegilor mei despre România, le spun de eforturile care au fost depuse în ultimii ani pentru a dovedi, dincolo de bunele intenţii, reala asumare responsabilităţilor ce decurg din statutul de stat membru al UE.

şi aş vrea să amintesc şi de interesul manifestat de colegii mei pentru România inclusiv prin participarea acestora la Dialogurile cu cetăţenii, evenimente importante pe care Comisia le organizează tocmai pentru a lua pulsul real al felului în care Uniunea Europeană este percepută de către cetăţenii săi, dar şi pentru a afla direct de la oameni care este perspectiva lor pe tematici europene.

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ