Eurodeputatul Daniel Buda: Achiziţionarea terenurilor agricole de la graniţe de către străini poate fi privită ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale

Eurodeputatul Daniel Buda vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia despre cum s-a ajuns ca 40 la sută din suprafaţa agricolă a României să fie deţinută de străini şi ce se poate face pentru a opri acest fenomen. Totodată, liberalul explică importanţa asocierii fermierilor.

Rep: Domnule eurodeputat Daniel Buda, sînteţi membru în Comisia de Agricultură din Parlamentul European. Recent a fost făcut public un raport îngrijorător cu privire la terenurile agricole din România: 40 la sută dintre acestea au ajuns în mîna cetăţenilor străini. De ce credeţi că s-a ajuns în această situaţie?
Daniel Buda: Potrivit unui studiu al Transnational Institute, străinii controlează pînă la 40% din terenul arabil al României, printre marii proprietari aflîndu-se cetăţeni libanezi, conţi austrieci, bănci şi companii de asigurări. În România, potrivit negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, liberalizarea pieţei funciare a avut loc începînd cu 1 ianuarie 2014, moment din care cetăţenii străini au putut cumpăra teren în ţara noastră şi ca persoane fizice. Aproximativ 20%-30% din zonele arabile ale României se află în posesia cetăţenilor străini din UE, iar 10% se află în posesia persoanelor rezidente în alte state din afara UE. Acest fenomen constituie un pericol serios pentru comunităţile rurale autohtone pentru că locuitorii zonelor respective pierd controlul asupra unor suprafeţe mari de pămînt. Achiziţionarea terenurilor agricole de la graniţe de către străini poate fi privită ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Situaţia actuală a fost facilitată şi de faptul că nu au fost emise notificări din partea României către UE pentru instituirea unor restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Efectele acestui fenomen se manifestă deja în mod direct prin creşterea ratei şomajului în zonele rurale respective. Situaţia este îngrijorătoare iar personal am atras atenţia autorităţilor române care trebuie să intervină prin crearea unor mecanisme de prevenire a concentrării terenurilor în mîinile acestor corporaţii străine. Cred că nu putem rămîne pasivi în faţa unui astfel de fenomen, mai ales avînd în vedere dimensiunea acestuia. Şi nu vreau să fiu naţionalist sau extremist, dar să nu uităm că pentru acest pămînt au murit înaintaşii noştri, fie la Smîrdan, Mărăşeşti, Mărăşti ori Carei. Datoria noastră este să facem tot ceea ce trebuie pentru a putea lăsa această zestre urmaşilor noştri. Să nu uităm că pămîntul este singurul bun care nu se regenerează.

Rep: Cum credeţi că s-ar limita transferul de proprietate a terenurilor agricole din ţara noastră în favoarea străinilor?
Daniel Buda: Reglementarea vînzării terenurilor intră în competenţele naţionale şi trebuie exercitată în conformitate cu legislaţia UE. Prin urmare, statele membre sînt libere să adopte, în conformitate cu legislaţia UE, actele juridice adecvate pentru atingerea unor obiective politice legitime, cum ar fi evitarea speculei şi asigurarea utilizării terenurilor agricole în scopuri agricole. Conform legislaţiei UE, libera circulaţie a capitalurilor consacrată în Tratatul de Funcţionare al UE prevede, printre altele, dreptul persoanelor juridice sau fizice stabilite într-un stat membru sau într-o ţară terţă de a cumpăra terenuri în alt stat membru al UE. În vederea atingerii unor obiective interne de interes public, pot fi impuse restricţii privind libera circulaţie a capitalurilor şi libertatea de stabilire, cu condiţia ca acestea să fie proporţionale, să se aplice în mod nediscriminatoriu şi, în general, să fie conforme cu legislaţia UE. Este de subliniat faptul că aceste terenuri nu sînt de multe ori cultivate, ele fiind cumpărate în scop speculativ, urmărindu-se nu dezvoltarea agriculturii în acele zone, ci mai degrabă subvenţiile oferite de Uniunea Europeană.
Din punct de vedere formal, soluţia stă în pixul decidenţilor de la Bucureşti, care nu trebuie să facă mare lucru, decît să se uite în legislaţia altor state, unde vînzarea terenului este condiţionată de dovedirea faptului că acea persoană a locuit în zona respectică timp de mai mulţi ani, sau că este căsătorită cu un cetăţean al statului respectiv. În cazul în care vorbim de Ungaria, vom observa că există limitări şi mai drastice. Una peste alta, atît premierul Dacian Cioloş, cît şi ministrul Agriculturii, domnul Achim Irimescu, trebuie să intervină, iar prin pîrghiile legale pe care le au la dispoziţie, să se creeze mecanisme prin care să se prevină concentrarea terenurilor în mîinile unor corporaţii care pot decide la un moment dat, sub protecţia drepturilor de proprietate, să nu mai utilizeze aceste terenuri în scopurile agricole pentru care au fost achiziţionate.

Rep: Una dintre marile problemele din domeniul agricol e legată de situaţia juridică a terenurilor. Multe dintre acestea nu au acte de proprietate la zi ceea face imposibilă accesarea de fonduri europene şi atragerea de subvenţii. S-a vorbit de prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere însă lucrurile s-au blocat. Mai au vreo şansă agricultorii români să nu rateze exerciţiul financiar 2014-2020 din cauză că nu sînt în regulă actele de proprietate?
Daniel Buda: Cadastrul la nivel naţional este extrem de important pentru România, cu atît mai mult cu cît, începînd din anul 2018, subvenţiile de la Uniunea Europeană vor fi alocate numai proprietarilor care vor avea terenurile cadastrate. În România există încă proprietari care nu au actele respective. Din cauza unor modificări privind cadastrarea generală, mecanismul a devenit tot mai greoi pentru că impune să se cunoască toţi proprietarii din zonă, iar autorităţile locale trebuie să le fi eliberat deja titlul de proprietate. Un al doilea aspect important şi grav este că, pentru a putea obţine cadastrarea, trebuie să se întabuleze toată suprafaţa, nu doar cîte o parcelă, aşa cum se practica în trecut. Problema este că, din cauza timpului limitat, există riscul nefinalizării procesului de cadastrare, ceea ce ar pune în pericol obţinerea de către România a subvenţiilor de la Uniunea Europeană.
Am sesizat Comisia Europeană privind întîrzierile apărute în România referitoare la cadastraru şi am solicitat să mi se comunice care sînt instrumentele de sprijin în vederea finanţării urgente a cadastrării în ţară. Comisarul European pentru Agricultură, domnul Phil Hogan mi-a transmis faptul că este prevăzută acordarea de sprijin pentru înregistrarea terenurilor şi pentru dezvoltarea sistemului cadastral naţional din România din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) în cadrul Programului operaţional regional 2014-2020. Obiectivul sprijinului din partea FEDR este de a asigura înregistrarea sistematică a tuturor proprietăţilor dintr-un număr selectat de unităţi administrative rurale (comune), mai ales pentru a facilita implementarea marilor investiţii în infrastructură şi a procesului mai larg de înregistrare a terenurilor în România. Totodată, Comisarul Hogan mi-a comunicat faptul că din informaţiile pe care le deţine, autorităţile române pregătesc în prezent proiectul, care ar trebui să fie finalizat pînă la sfîrşitul anului 2016. În consecinţă, activităţile legate de înregistrarea terenurilor şi de cadastru ar urma să înceapă în 2017.

Rep: România a fost recent şi încă mai este ţinta unui amplu scandal pe tema bacteriei E-coli în anumite produse lactate şi care a afectat serios sectorul zootehnic. Cît a fost de întemeiată această criză şi cum comentaţi modul în care autorităţile au ştiut să gestioneze situaţia?
Daniel Buda: Deşi UE are o piaţă concurenţială extrem de agresivă, România a reuşit să se impună în diverse state prin calitatea produselor raportat la preţul acestora. Evident că am început să deranjăm şi poate, trebuia să ne aşteptăm la astfel de metode neloiale de eliminare de pe piaţă.
Consider că acest incident absolut nefericit, în urma căruia întregul sector românesc al producţiei de brînză, fie că vorbim de brînza din lapte de vacă sau cea de oaie, a fost puternic afectat, nu trebuie să rămînă fără răspuns din partea Comisiei Europene.
Faptul că autorităţile italiene au emis o alertă la nivelul întregului spaţiu comunitar în care rezultatele analizelor erau specificate ca fiind prezumtive şi nu definitive avertizînd totodată cetăţenii să nu consume produse lactate româneşti din lapte de oaie, în condiţiile în care de fapt problema ar părea a fi un tip de brînză din lapte de vacă al firmei Brădet, reprezintă fără îndoială un incident extrem de grav care trebuie analizat cu prioritate de către Comisia Europeană, iar măsurile trebuie să apară de îndată. În mod cert vinovaţii trebuie să plătească dar nu cred că este corect ca anatema să fie aruncată în sarcina tuturor procesatorilor din România.
Din cauza acestei deficienţe de comunicare extrem de mulţi producători români, care au reuşit să pătrundă cu foarte mari eforturi pe piaţa europeană, riscă acum ca întreaga activitate să le fie serios afectată sau chiar să falimenteze.
Fermierii români nu trebuie să fie victime ale incompetenţei sau a unei rele credinţe venite din partea oricăror autorităţi. Încă o dată subliniez nevoia asigurării la cele mai înalte standarde calitative a tuturor produselor alimentare iar dacă se identifică greşeli sau erori, acestea trebuie analizate şi sancţionate individual, dar nicidecum “pauşal”, aşa cum s-a întîmplat în acest caz. În acest sens, i-am solicitat Comisarului European pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, domnului Vytenis Andriukaitis, să îmi comunice măsurile care vor fi luate de către Comisie în cazul alertei greşite dată de autorităţile italiene privind brînza românească precum şi care sînt motivele pentru care nu s-au făcut precizările cuvenite atunci cînd s-au constatat erori.
Este foarte important ca la nivelul Comisiei să se intervină în această situaţie şi să se analizeze chiar posibilitatea de a se acorda sprijin financiar celor afectaţi de bîlbîielile autorităţilor italiene pe care, daţi-mi voie “să nu le suspectez neaparat de bună credinţă” ci mai degrabă de un amatorism inadmisibil şi care dacă i-ar durea “ar plînge în hohote”.

Rep: Încă de la începutul mandatului de europarlamentar aţi încercat să-i încurajaţi pe fermierii români să se asocieze sau să-şi înfiinţeze cooperative, spunînd că aceasta este şansa de a rezista pe piaţă. În ce măsură s-a înţeles acest lucru?
Daniel Buda: Agricultorii joacă un rol economic foarte important în zonele rurale, pe care UE nu-şi poate permite să îi piardă. În România, avem 3.756.000 de ferme mici (valoare standard sub 8000 euro), care reprezintă 96,7% din totalul exploataţiilor agricole. Participarea la formele asociative în ţara noastră este însă foarte scăzută. Sub 1% din fermierii români fac parte din forme asociative. Spre comparaţie, în UE media de organizare este de 50%, iar în unele ţări de peste 97%.
Aproximativ jumătate din populaţia României care desfăşoară activităţi agricole de subzistenţă se confruntă cu lipsa pieţelor de desfacere. Punerea în comun a resurselor micilor fermieri şi coordonarea unitară a acestora prin asociere i-ar ajuta să obţină accesul mai facil pe pieţele de desfacere.
Însă, fără asociere, micilor fermieri li se va reduce cuantumul subvenţiei pe suprafaţă şi li se va diminua mult şansele de a accesa fonduri europene. Din acest an, micii fermieri care se vor asocia vor primi punctaj suplimentar şi vor fi finanţaţi cu prioritate de către ministerul de resort şi Comisia Europeană. Formele de sprijin vor fi mai consistente pentru fermierii care decid să lucreze împreună, atît în producţie, cît şi în colectare, procesare sau desfacere.
Asocierea în agricultură reprezintă un subiect care m-a preocupat îndeaproape iar în calitate de membru al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European am desfăşurat chiar şi o campanie în regiunea de N-V a Transilvaniei, prin care am încurajat fermierii să se asocieze, prezentîndu-le avantajele financiare şi sociale ale asocierii.
România trebuie să conştientizeze că formele asociative constituie una dintre şansele salvării agriculturii.

Rep: Ce piedici întîmpină agricultorii români la înfiinţarea de asociaţii sau cooperative?
Daniel Buda: Ca urmare a întîlnirilor avute în această perioadă cu fermierii din judeţele Regiunii de N-V a Transilvaniei, aceştia mi-au adus la cunoştinţă faptul că scutirea de impozite prevăzute de legislaţia în vigoare pentru formele asociative nu se regăseşte şi în Noul Cod Fiscal. Fermierii din celelalte state ale UE beneficiază prin lege de scutiri fiscale iar România trebuie să aplice aceste prevederi de care să beneficieze fermierii români. În acest sens, i-am solicitat Ministrului Finanţelor Publice, doamnei Anca Dragu să corecteze această nedreptate şi să dispună corelarea prevederilor privind scutirile de impozite prevăzute de legislaţia în vigoare pentru formele asociative în Noul Cod Fiscal. Orice zi de întîrziere înseamnă bani pierduţi pentru România.
O altă problemă întîmpinată de fermieri la înfiinţarea cooperativelor este metodologia europeană, care stipulează ca managerul specialist care trebuie angajat să se ocupe de cooperativă să nu fie rudă mai apropiată de gradul 4 cu cei care înfiinţează cooperativa. Acesta pare a fi unul din pragurile care îi descurajează pe fermieri să se asocieze pentru că nu vor să îşi lase soarta cooperativei în mîinile unui străin ci doresc ca această formă de asociere să se producă chiar cu persoane apropiate uneori.
Am transmis Comisiei Europene o adresă prin care am solicitat să mi se comunice care este poziţia cu privire la posibilitatea modificării legislaţiei legate de managerul specialist astfel încît acest lucru sa nu mai constituie un obstacol aşa cum îl apreciază fermierii, cîtă vreme vorbim de structuri asociative private şi nu publice.

Rep: Sînteţi co-preşedinte al PNL Cluj. În ce măsură s-a reuşit integrarea la nivel local a vechilor structuri ale PNL şi PDL pentru a face faţă în acest an celor două competiţii electorale?
Daniel Buda: Sînt bucuros că la nivelul municipiului Cluj-Napoca am reuşit să venim în faţa electoratului cu o ofertă extrem de serioasă de consilieri locali, iar de primar, nu mai vorbesc.
Procesul de fuziune de la nivelul PNL Cluj decurge foarte bine. Deja la nivelul tuturor celor 81 de Unităţi Administrativ-Teritoriale avem preşedinţi unici de organizaţii, care sînt şi candidaţi la alegerile locale din acest an. PNL Cluj deţine resursă umană valoroasă, care reprezintă şi va reprezenta foarte bine şi după luna iunie interesele clujenilor în poziţiile din administraţia publică locală şi judeţeană.
M-am bucurat să fiu alături de Emil Boc, Marius Nicoară, Alin Tişe, Florin Stamatian, Dan Tarcea, Radu Moisin, Gheorghe Şurubaru precum şi de alţi colegi din PNL Cluj, la depunerea candidaturilor pentru un nou mandat de primar şi consilieri locali ai Municipiului Cluj-Napoca.
Această echipă a gestionat în mod eficient administraţia Clujului, aşezîndu-l în mod incontestabil pe harta lumii, între oraşele cu cel mai ridicat nivel calitativ al vieţii sau cel mai primitor. Investiţiile în marile proiecte de infrastructură, fie rutieră, de IT, socială, culturală şi sportivă (Stadionul şi Sala Polivalentă), au făcut ca Municipiul Cluj-Napoca să devină principala atracţie pentru investitori, gazda unor evenimente sportive de renume mondial dar în acelaşi timp şi o principală atracţie turistică din România. Candidatura domnului primar Emil Boc precum şi a echipei domniei sale de consilieri locali constituie o garanţie pentru victoria PNL la aceste alegeri locale şi reconfirmarea ca principală forţă politică la nivel judeţean. Personal sînt convins că din Parlamentul European şi din calitatea mea de membru al Comisiei de Dezvoltare Regională, prin continuarea parteneriatului cu domnul Emil Boc şi echipa domniei sale de consilieri la Primăria Municipiului Cluj-Napoca dar şi cu Alin Tişe, preşedinte la Consiliul Judeţean Cluj alături de echipa de consilieri, vom reuşi consolidarea parcursului european pentru municipiul şi judeţul nostru.
Interviu realizat
de Cosmin PURIŞ