DNA Cluj trebuie să dea explicaţii în legătură cu autoritatea care a făcut interceptările din trei dosare

Serviciul Teritorial Cluj al Departamentului Naţional Anticorupţie trebuie să comunice instanţelor de judecată ce autoritate a efectuat interceptările în trei dosare aflate în faza de judecată, au declarat pentru Făclia surse judiciare.

Potrivit informaţiilor obţinute, pînă acum în niciunul dintre dosarele trimise în judecată de DNA Cluj nu s-a solicitat anularea interceptărilor, însă, în schimb, judecătorii le-au cerut procurorilor clujeni anticorupţie să indice autoritatea care a făcut interceptările din trei dosare aflate deja pe rolul instanţei de judecată.

Solicitarea instanţelor faţă de DNA Cluj vine după ce în luna februarie a.c. Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”. CCR arăta că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară, pentru că nu spune explicit la cine se referă.

În cursul anului 2015, DNA Cluj a întocmit nouă rechizitorii privind 40 inculpaţi, din care şapte persoane juridice şi patru inculpaţi în stare de arest preventiv. Dintre rechizitoriile întocmite, trei au privit infracţiuni de corupţie, iar două infracţiuni asimilate corupţiei (valoarea totală a obiectului infracţiunilor fiind de 17.161.723 lei). Alte două rechizitorii au avut ca obiect infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţii Europene (prejudiciu în sumă de 17.130.629 lei). Totodată, au mai fost întocmite două rechizitorii pentru infracţiunea de evaziune fiscală (prejudiciu de 16.690.000 lei).
C.P.