Catedrala Mitropolitană Ortodoxă ‘Adormirea Maicii Domnului’

“Requiem Parastas” de Marţian Negrea, profundă evlavie faţă de Biserica Ortodoxă

miercuri, 23 martie, 19. 30

În apropierea celei mai importante sărbători a creştinităţii, Opera Naţională Română Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului şi Radio Renaşterea îşi unifică forţele pentru a da viaţă, într – un concert extraordinar, Requiem – lui lui Marţian Negrea, lucrare de o deosebită spiritualitate. Concert în premieră absolută pentru locaţia aleasă, Catedrala Mitropolitană Ortodoxă ‘Adormirea Maicii Domnului’, concert care are şi un profund scop caritabil, , donaţiile urmînd să fie oferite profesoarei de religie Crina Cîrcu.

Mă opresc asupra lucrării lui Marţian Negrea, prin prisma celor scrise de Petruţa Maria Măniuţ în “Requiemul românesc şi tradiţia lui în muzica naţională”, citez : “Ilustrul compozitor ardelean Marţian Negrea a optat pentru o armonizare şi pentru transpunerea vocal – simfonică a slujbei de înmormîntare … Această atitudinte poate părea retrogradă sau poate părea o eschivă de la creativitatea care naşte presiune asupra compozitorului, dar în realitate este un gest de profundă evlavie faţă de tradiţia muzicală a Bisericii Ortodoxe, pe care a dorit să o revalorifice din punct de vedere sonor într-o formulare caracteristică Vestului european, respectînd-o întru totul. Armonizarea la care recurge Marţian Negrea este una de factură neoromantică, ce nu mai era caracteristică anului 1957 în care a fost creat Requiemul. Ascultînd Requiemul compozitorului sibian se crează o situaţie estetică pe care o considerăm unică, …, opera integrîndu-se într-o tradiţie milenară din care s-a născut şi s-a alimentat; aceasta este maniera de valorizare maximală a expresivităţii latente a discursului muzical” (2008). Discurs muzical care are la bază autenticitatea cîntărilor funebre româneşti, inspiraţie din ‘Molitvenicul’ tipărit la Sibiu, 1874. Requiemul Parastas este o operă fundamentală a componisticii româneşti, aflată la intersecţia dintre tradiţia veche româneaqscă şi tradiţia europeană cultă.

Nu trebuie uitat faptul că requiem vine de la primele cuvinte ale slujbei religioase, ‘Requiem aeternam dona eis, Domine/Odihneşte-i pe ei în pace, Doamne”, requiem fiind forma de acuzativ a substantivului requies (odihnă), Ca gen muzical, a fost cultivat de mari compozitori ai lumii, de la Mozart la Verdi, Brahms, Britten, Faure, Dvorak, Durufle, Karl Jenkins, Bruckner, Berlioz, Stravinski, Penderecki, Lloyd Webber, … În componistica românească sînt de amintit Marţian Negrea, Zeno Vancea, Ştefan Niculescu.

Requiem Parastas, Marţian Negrea (1957) * dirijor Gheorghe Victor Dumănescu * solişti Irina Săndulescu Bălan (soprană), Iulia Merca (mezzosoprană), Sergiu Coltan (tenor), Florin Estefan (bariton) * corul/dirijor Corneliu Felecan şi orchestra Operei Naţionale Române Cluj-Napoca; corul de cameră ‘Psalmodia Transylvanica’ al Facultăţii de teologie ortodoxă, dirijor pr. prof. dr. Vasile Stanciu

Demostene SOFRON