DECENII DE AMINTIRI… CU PROFESORUL BARBU I. BĂLAN la opt decenii de viaţă activă

Cînd te întorci cu decenii în urmă, amintirile te copleşesc şi nu ştii ce să alegi. Ca dascăl de înaltă ţinută academică vor mărturisi, cu siguranţă, colegii-ingineri din fostul Institut Politehnic Cluj, azi Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN). În cei 30- 40 de ani de funcţionare în I.P.C., un institut de prestigiu, amintirile vin într-o ordine aleatorie. Performanţele sale ca profesor dr.ing. au fost şi sînt şi acum apreciate de către foştii săi studenţi, azi cadre didactice universitare la UTCN sau oameni de valoare în ingineria clujeană (dacă nu şi peste hotare!)

Tînărul absolvent al Facultăţii de Mecanică din I.P.C. (1962), apreciat cu nota maximă, a fost reţinut în învăţămîntul superior, trecînd prin toate etapele profesionale, pînă la cea de profesor universitar, cînd, la limită de vîrstă, în 2001, la cerere, s-a pensionat. Pe lîngă activitatea didactică şi ştiinţifică, desfăşurată în cadrul Catedrei de Mecanică, Prof.univ.dr.ing.Barbu Bălan a fost un mare animator al activităţilor cultural-artistice studenţeşti, cu care în anii săi de glorie a obţinut nenumărate premii. Spirit mereu activ, plin de vervă, domnia sa a fost recunoscut şi ca un bun organizator sindical, luptînd pentru interesele angajaţilor din Politehnica clujeană, activitate care i-a fost recunoscută prin diplomele şi distincţiile acordate. Implicarea în viaţa cultural-artistică, încă de pe cînd era student, l-a determinat, mai tîrziu, să înfiinţeze şi să conducă formaţia studenţească MECARTIS, reprezentativă şi recunoscută pentru performanţele sale artistice, care i-a adus multe distincţii şi premii. Tot ca spirit artistic trebuie să menţionăm implicarea sa în activitatea formaţiei artistice BUM a Facultăţii de Mecanică, precum şi în cea a Ansamblului folcloric ROMÂNAŞUL al Institutului Politehnic din Cluj-Napoca.

Spiritul său critic la adresa multora din neregulile aduse de democraţia relativ recentă nu l-a lăsat pasiv pe inteligentul inginer cu vederi mai largi. Astfel, în anul 2000 s-a ,,înrolat” în Cenaclul SATIRICON al epigramiştilor clujeni, recunoscut fiind şi de către Uniunea Epigramiştilor din România, al cărui membru este. Dacă dascălul a fost sobru şi pretenţios, firesc cînd vrei să formezi oameni de valoare, epigramistul Babu I. Bălan a venit c-un suflu nou, încercînd, voit, să îndrepte neregulile din viaţa noastră atît de bulversată azi. Volumele sale de epigrame: ,,Satire bălane”, Catrene şi altele”, ,,D’ale studenţiei”, placheta cu 75 de epigrame şi catrene cu care şi-a aniversat tot atîţia ani şi alte cîteva, l-au consacrat. Săgeţile sale se îndreaptă mereu spre impostori sau spre cei de rea credinţă, dar şi spre alte tare ale societăţii noastre.

Un alt spirit al său de luptător pentru drepturile românilor persecutaţi etnic după dezastrul din august 1940 l-a determinat să înfiinţeze la Cluj-Napoca o Asociaţie a Refugiaţilor, Expulzaţilor şi Deportaţilor, precum şi o revistă PRO MEMORIA 1940-1945, organ de presă al acestei asociaţii. Mereu cu idei diverse pentru a realiza consistenţa fiecărui număr de revistă, această activitate presupune muncă, discuţii şi efort intelectual. Avînd un simţ civic puternic, gloria eroilor noştri se păstrează permanent în paginile revistei. Vocea şi condeiul celor care semnează aici este foarte puternic, în ciuda ,,vacarmului”politic de acum. Cinste lor! Ca bun camarad, dl Barbu Bălan găseşte mereu un spaţiu şi pentru epigrama clujeană, dar şi pentru promovarea colegilor noştri. Public, îi aducem mulţumirile noastre. Firesc, a fost ales în diverse funcţii de conducere la nivel local, dar şi naţional, implicîndu-se în constituirea unor asociaţii zonale, fapt care merită aprecierea tuturor. Tot în acest demers, demn de reţinut este şi faptul, admirativ, că este vicepreşedinte la Societatea cultural-ştiinţifică ,,Virtus Romana Rediviva”. Este o activitatea plină de dăruire şi neastîmpăr intelectual! Avînd o biografie atît de remarcabilă în viaţa profesională şi cultural-artistică a Clujului, recunoaşterea i-a venit şi prin distincţia de SENIOR AL CETĂŢII, acordată în 2013, apreciere pe care o regăsim în cartea cu acelaşi titlu, apărută în 2014. Intelectualul neastîmpărat nu putea sta liniştit acasă, alături de soţia sa Viorica – inginer topometru la catedra de Fundaţii a Facultăţii de Construcţii din cadrul Universită?ii Tehnice din Cluj-Napoca, şi de cei doi copii: Mugur şi Tudor, ambii ingineri mecanici. Cum se ştie din vremuri de demult, ,,Aşchia nu sare departe de trunchi”. Cinste lor!

Înşirarea lucrărilor sale de specialitate este imposibilă, ca număr. Chiar şi activitatea literară, abordînd diverse domenii, ar însemna pagini întregi. Dar, toate vor putea fi lecturate în volumul aniversar ,,Răsfoind printre amintiri” (la 80 de ani). Totuşi, ca epigramist marcant al Cenaclului epigramiştilor clujeni SATIRICON, cităm cîteva din creaţiile sărbătortitului pentru a-i ilustra verva şi subtilitatea ideilor:

Colegilor SATIRICON-işti

Oameni serioşi

Unii chiar scorţoşi…

Nu ştiu cum se face

Că se ţin de CIOACE.

Filozofia vieţii (după G. Coşbuc)

,,O luptă-i viaţa, deci te luptă

Cu dragoste de ea, cu dor…”

(Spunea poetul), dar acceptă

Că luptătorii mai şi mor.

Deosebire esenţială

În alte vremuri, Domnitorul

Se degiza prin iarmaroace

Să-şi apere, de hoţi, poporul.

Acuma, fură toţi…în PACE!

Ca om al Cetăţii, acum, la aniversarea din 3 martie 2016, îi oferim în dar un buchet cu 80 de ghiocei, simbol al primăverii sale spirituale şi sufleteşti, îi transmitem felicitările noastre, o strîngere de mînă prietenească şi bucuria de a fi încă alături unii de alţii. LA MULŢI ANI CU SĂNĂTATE, că atunci vom fi bogaţi în toate!

Silvia POPESCU