Concert vocal-simfonic extraordinar sub bagheta dirijorului Jan Stulen

• Simfonia a 9-a de Beethoven la Filarmonica de Stat „Transilvania” •

Filarmonica de Stat „Transilvania” vă invită vineri, 19 februarie, la concertul vocal-simfonic care-l readuce la pupitrul orchestrei Filarmonicii pe dirijorul Jan Stulen. Pe scena Colegiului Academic, alături de Corul şi Orchestra Filarmonicii „Transilvania”, vor urca şi soliştii Paula Iancic (soprană), Veress Orsolya (mezzosoprană), Cristian Mogoşan (tenor) şi Marius Boloş (bas), pentru interpretarea Simfoniei a IX-a în re minor de Beethoven; dirijorul Corului este Cornel Groza.

Oda bucuriei (An die Freude) a lui Schiller l-a preocupat pe Beethoven încă din tinereţe: în 1793, cînd avea 22 de ani, el intenţionase, conform surselor epocii, să utilizeze acest poem „vers cu vers”. În 1811, cîteva dintre versurile poemului pot fi găsite în schiţele Simfoniilor a VII-a şi a VIII-a, lîngă o menţiune în care se specifica plănuirea unei simfonii care să folosească textul lui Schiller în final. Însăşi celebra temă de coral a evoluat de-a lungul anilor de la schiţă la schiţă, primindu-şi forma finală de-abia în 1822. Simfonia a fost terminată în februarie 1824 şi prezentată în primă audiţie la Viena, în 7 mai acelaşi an. Succesul a fost impresionant, iar Beethoven aclamat îndel ung. Desigur, nu au lipsit nici criticile care, mai ales în anii următori, odată cu reluările simfoniei la Londra, Paris sau Berlin, semnalau ceea ce cronicarii considerau a fi n eajunsuri grave: dezechilibru în construcţie, lungimi nejustificate sau nepotrivirea totală a introducerii corului.

Dirijorul Jan Stulen s-a născut în 1942 la Amsterdam, unde a studiat dirijatul, pianul şi vioara la Academia de Muzică. Pînă în 2008 a condus catedra de dirijat a Conservatorului din Maastricht.

În 1964 obţine primul angajament la Filarmonica din Münster, Germania, iar în 1966 devine asistentul directorului muzical general, Reinhard Peters. În 1970, Jan Stulen se întoarce în ţara natală, unde este numit dirijor principal la Nederlands Ballet Orkest din Amsterdam. În 1972 devine director muzical la Nederlands Dans Theater. Din 1976 pînă în 1992, Jan Stulen a fost dirijor permanent la Orchestra Radio Hilversum. Acolo a realizat producţiile radio a peste 1000 de compoziţii. Repertoriul său cuprinde o arie stilistică largă, de la Bach la lucrări de avangardă sau de jazz. De asemenea, a dirijat numeroase concerte pentru tineret, difuzate la televizor.

Din 1992, Jan Stulen este dirijor principal la Deutsches Kammer Orchester din Frankfurt, cu care a avut concerte în Italia, Olanda, Germania şi fosta Iugoslavie.

Ca dirijor invitat, Jan Stulen s-a aflat la pupitrul tuturor orchestrelor din Olanda, dar şi pe scenele unor orchestre din Bruxelles, Londra, Lausanne, Zagreb, Leipzig, Hanovra, Frankfurt, München, Kaiserslautern, Stockholm, Aalborg, Monte Carlo, Veneţia, Trieste, San Remo, Milano, Bolzano, Firenze, Koblenz, Giessen, Mannheim, Seul, Atena etc.

Prestanţa dirijorală a lui Jan Stulen s-a extins şi în domeniul operei, unde acoperă repertoriul de la Gluck pînă la Britten.

Paula Iancic şi-a început educaţia muzicală la Liceul de Arte „Sabin Drăgoi” din Arad, unde a urmat cursuri de pian şi canto.

Participările la concursurile de specialitate i-au adus rezultate binemeritate: Premiul I la Concursul „Tinere Talente” (Oradea, 2010), Premiul II la Concursul Naţional de Interpretare Vocală „Crai Nou” (Braşov, 2011), Premiul I la Concursul Euroregional „Alma Cornea Ionescu”, Ediţia a IX-a (Timişoara, 2011), Premiul de Excelenţă la Concursul „Tinere Talente”, Ediţia a XV-a (Oradea, 2011), două Pemii II la Olimpiada Naţională de Muzică (2012, 2013), Premiul I la Concursul Mozart (Cluj-Napoca, 2014), Premiul III la Concursul Internaţional de Canto „Alexandru Fărcaş” (Arad, 2014), Premiul III la Concursul Internaţional de Canto „Vox Artis” (Sibiu, 2014) şi Premiul Special I la Concursul Internaţional de Canto „Alexandru Fărcaş” (Arad, 2015). Anul 2013 a marcat un punct important pentru Paula, ea fiind admisă la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca şi continuîndu-şi astfel studiile de specialitate sub îndrumarea Conf. univ. dr. Marius Budoiu, iar ulterior a Prof. univ. dr. Elena Andrieş Moldovan. De asemenea, pentru tînăra soprană începutul anului universitar s-a suprapus cu un debut la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca în rolul Laurettei din opera Gianni Schicchi de Puccini. Anul 2014 i-a adus noi realizări tinerei soprane, aceasta sărbătorind trecerea dintre ani printr-un debut pe scena Operei Naţionale din Cluj, în rolul Adelei din opereta Liliacul de Johann Strauss fiul, iar cîteva luni mai tîrziu a debutat pe aceeaşi scenă în rolul Micaelei din opera Carmen de Bizet. În 2015, Paula Iancic a avut parte de un alt debut pe scena Operei Naţionale din Cluj, în rolul Paminei din opera Flautul fermecat de Mozart. În 2016 tînăra soprană a debutat pe scena Ateneului Român alături de Orchestra Română de Tineret, dirijată de Cristian Mandeal. Repertoriul vocal-simfonic al sopranei include lucrări precum Missa Nelson de Joseph Haydn, Messa Votiva de Matteo Salvi, Missa în Sol major, D. 167 de Franz Schubert, Te Deum de Antonín Dvorák, Recviemul de Mozart, Magnificat de Baldassare Galuppi şi Missa nr. 5 în La major, D. 678 de Franz Schubert.

Mezzosprana Veress Orsolya s-a născut la Cluj-Napoca în 1983. În anul 2007 a absolvit Facultatea de Canto şi Artă Scenică din cadrul Academiei de Muzică „Gh. Dima”, urmînd apoi cursurile de masterat în cadrul aceleiaşi instituţii pînă în 2009, la clasa Conf. univ. dr. Elena Andrieş. În 2001 a fost angajată ca artist liric al ansamblului Operei Maghiare din Cluj, unde activează şi în prezent. A participat la numeroase competiţii, dintre care amintim Concursul Internaţional de Interpretare Vocală „Marţian Negrea” (Premiul I), Concursul Internaţional „Ionel Perlea” (Marele Premiu), Concursul Internaţional „Sabin Drăgoi” (Premiul I) şi Festivalul Naţional al Liedului Românesc unde a primit Premiul de Excelenţă pentru promovarea acestui gen. În cariera sa artistică, Veress Orsolya a susţinut numeroase recitaluri şi producţii de operă în cadrul Academiei de Muzică „Gh. Dima”, în colaborare cu Filarmonica de Stat din Timişoara, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca şi Opera Naţională Română din Bucureşti, urcînd şi pe scene din Italia, Elveţia sau Germania. Repertoriul vocal-simfonic al mezzosopranei cuprinde lucrări ca Simfonia a IX-a de L.. van Beethoven, Cecilien Messe de J. Haydn, Recviemul de W.A. Mozart, Petite messe solenelle de G. Rossini sau Stabat Mater G. B. Pergolesi. Cîteva din rolurile din repertoriul de operă şi operetă al mezzosopranei Veress Orsolya sînt: Dorabella din Cosi fan tutte de Mozart, Flora din La Traviata de Verdi, Lola din Cavaleria rusticana de P. Mascagni, Cornelia din Giulio Cesare in Egitto de G. Fr. Händel, Maddalena şi Giovanna din Rigoletto de G. Verdi, A treia doamnă din Die Zauberflöte de W.A. Mozart, Tangolita din Bal la Savoy de A. Pal, Orzse din Csinom Palko F. Ferencz, Meffyne din Matyas a verpadon de P. Venczel etc. În timpul anilor de studii, Veress Orsolya a participat la cursuri de măestrie artistică susţinute de personalităţi renumite în domeniul muzicii de operă cum sînt Ionel Pantea, Mariana Nicolesco sau Jean Luis Chastaing.

Născut în anul 1983, tenorul Cristian Mogoşan s-a format la şcoala muzicală clujeană, fiind absolvent al Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” şi al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima”, Facultatea de Artă Scenică, unde s-a bucurat de îndrumarea tatălui său, baritonul Gheorghe Mogoşan. După absolvire, în anul 2006, a urmat cursurile de masterat în cadrul aceleiaşi facultăţi, sub îndrumarea lui Ionel Pantea. De asemenea, a participat la cursuri de măiestrie susţinute de Wolfgang Brendel, Laurent Pillo, Margreet Hoing, John Norris, Ion Buzea, Rockwell Blake şi Viorica Cortez. În prezent, este angajat al Operei Naţionale Române Cluj-Napoca şi colaborator permanent al Operei Naţionale Bucureşti, fiind un invitat constant al operelor şi filarmonicilor din România. A susţinut spectacole de operă şi concerte în Elveţia, Franţa, Rusia şi Finlanda. A interpretat cu succes rolurile Don Jose din Carmen de Bizet, Rodolfo din Boema şi Pinkerton din Madama Butterfly de Puccini, Canio din Paiaţe de Leoncavallo, Alfredo din La Traviata de Verdi, Lensky din Evgheni Oneghin de Ceaikovski, Erik din Olandezul zburător de Wagner, Macduff din Macbeth şi Ismaele din Nabucco de Verdi, Orfeu din Orfeu în Infern de Offenbach, Cassio din Otello de Verdi, Pang, Pong din Turandot de Puccini. În premieră naţională a interpretat la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, în 2007, Candide din opera Candide de Bernstein, iar în 2009 Tom Rakewell din opera The Rake’s Progress de Stravinski.

În repertoriul vocal-simfonic al tenorului Cristian Mogoşan se regăsesc Recviemul şi Misa Încoronării de Mozart, Creaţiunea de Haydn, Simfonia a IX-a de Beethoven, Messa di Gloria de Puccini, Petite Messe Solennelle de Rossini, Theresienmesse de Haydn, Die erste Walpurgisnacht de Mendelssohn Bartholdy sau Le Déluge de Saint-Saëns. Palmaresul său cuprinde Premiul I la Concursul Internaţional de Interpretare Vocală „Hariclea Darclée” (Brăila, 2010), Premiul I la Concursul de Interpretare al Liedului Românesc (Braşov, 2004), Premiul I la Concursul Internaţional de Interpretare Vocală „Sabin Drăgoi” (Timişoara, 2011).

Basul Marius Boloş este solist al Operei Naţionale Bucuresti din 2006, an în care a plecat din Cluj spre capitală. A studiat iniţial teologia la Universitatea din Oradea, absolvind în 2003. A urmat ulterior cursurile Facultăţii de Muzică la aceeaşi universitate. Imediat după absolvire (2006) a devenit bursier al Studioului de Operă din cadrul Operei Naţionale din Budapesta.

A participat la competiţii de canto, prezenţa sa fiind remarcată şi răsplătită cu diferite distincţii: Premiul II la Festivalul de Interpretare al Liedului Românesc de la Braşov (2006), Premiul Special al Juriului la Concursul Internaţional de Canto „Hariclea Darclée” de la Brăila (2007 şi 2012).

Marius Boloş colaborează frecvent cu instituţiile muzicale din România. Repertoriul său de operă cuprinde roluri importante ale teatrului liric: Comandorul din opera Don Giovanni, Don Bartolo din opera Nunta lui Figaro, Sarastro din opera Flautul fermecat de Mozart, Don Basilio din Bărbierul din Sevilla de Rossini, Orovezo din Norma de Bellini, Mefisto, din Faust de Gounod, Ramfis din Aida, Marele Inchizitor din Don Carlo, Monterone şi Sparafucile din opera Rigoletto, Banco din opera Macbeth de Verdi, Colline din opera Boema de Puccini, Gremin din opera Evgheni Oneghin de Ceaikovski, Regele Heinrich din opera Lohengrin de Wagner.

În aceeasi zonă se înscrie şi repertoriul vocal-simfonic: Bach, Johannes-Passion şi Matthäus-Passion de Bach, Nelson-Messe, Theresienmesse, Ultimele şapte cuvinte ale Mîntuitorului pe cruce de Haydn; Te deum de Haendel, Misa Încoronării şi Recviemul de Mozart, Simfonia a IX-a, Missa solemnis şi Misa în Do major de Beethoven, Misa în Mi bemol major de Schubert, Die erste Walpurgisnacht de Mendelssohn, Te Deum de Dvorák, Te Deum de Bruckner, Recviemul de Verdi.