Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 171

O seară memorabilă, dedicată ARTELOR. La fine de ianuarie 2016, cea de a 171-a ediţie a Galelor – eveniment organizat, ca de obicei, de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul de Artă şi Consiliul Judeţean Cluj – a făcut dovada elocventă a preţuirii de care manifestarea se bucură în rîndul publicului de elită al Clujului. Deşi la concurenţă cu alte evenimente din oraş, Sala Tonitza a Muzeului de artă a fost arhiplină! Programul dens, moderat de Acad. Nicolae Hâncu, a cuprins, în prima parte, intervenţiile Prof.dr. Negoiţă LĂPTOIU privind: NOUĂ DECENII DE LA ÎNFIINŢAREA ŞCOLII DE ARTE FRUMOASE DIN CLUJ şi MAESTRUL CORNELIU BRUDAŞCU LA TATE GALLERY LONDRA.

În stil caracteristic, adică documentat şi elocvent, Prof. dr. Negoiţă Lăptoiu, înainte de a releva pulsul acţiunilor specifice care au făcut posibilă înfiinţarea, la finalul anului 1925, a Şcolii de Arte Frumoase din Cluj, a configurat „climatul de un cuceritor entuziasm încurajat de consecinţele fertilizatoare ale desăvîrşirii unităţii naţionale la 1 decembrie 1918. Cum de destinele realităţii din Transilvania, sub diversele ei aspecte, s-a ocupat cu exemplară abnegaţie Consiliul Dirigent (condus de memorabilul Iuliu Maniu – preşedinte, secretar general Onisifor Ghibu) pînă în aprilie 1920, au fost concepute şi finalizate cîteva instituţii fundamentale: Universitatea „Daciei Superioare”, Teatrul Naţional, Opera Română, Conservatorul de muzică şi artă dramatică. Au acoperit nevoia de cadre pentru diferite specialităţi personalităţi marcante ale eternului românesc, venite din varii spaţii şi climate: Emil Racoviţă, Sextil Puşcariu, Iacob Iacobovici, Zaharia Bârsan, Gheorghe Dima, Alexandru Borza, George Vâlsan, Romulus Vuia şi mulţi alţii.

Între urgenţe a figurat şi perfectarea unei prime instituţii cu profil academic în domeniul artelor frumoase din spaţiul intracarpatic, dar proiectul întocmit de ardeleanul stabilit la Bucureşti, sculptorul Cornel Medrea, nu s-a materializat din lipsă de cadre cu adecvată pregătire în domeniu. Venise la Cluj de la liceul din Salonic doar Pericle Capidan (1869-1966), posesor a trei diplome academice la Bucureşti, Munchen şi Paris, care va ocupa iniţial catedra de desen, vacantă la liceul „George Bariţiu”. Ajuns ministru al Instrucţiunii Publice, Octavian Goga pledează printr-un director general (Octavian Prie) pe lîngă Alexandru Popp (1868-1949), cu fructuoasă şi unanim apreciată activitate timp de două decenii la Şcoala Superioară de Arte Decorative de la Budapesta, care în spiritul celorlalte pilduitoare energii intelectuale, stăpînite de un profund sentiment patriotic, acceptă invitaţia şi se statorniceşte la Cluj în noiembrie 1921. I se oferă o catedră la Şcoala comercială, iniaţiază şi conduce timp de doi ani, alături de pictorul Ács Ferenc, o şcoală liberă de pictură, frecventată de 20-25 elevi, înfiinţează o secţie de artă în cadrul „Astrei”, militează pentru concretizarea unei Şcoli de Arte Frumoase. Va fi sprijinit de spiritele de excepţie ale vremii care au favorizat momentul inaugural, beneficind şi de prezenţa reputatului istoric de la Universitatea clujeană, Alexandru Lapedatu, în fruntea Ministerului Cultelor şi Artelor, care emite aşteptatul decret în octombrie 1925. Cu luciditatea-i recunoscută Lucian Blaga a ţinut să precizeze într-un amplu comentariu privind instituţia şi dascălii săi: „Şcoala de Arte Frumoase de la Cluj a cărei deschidere e pe curând proiectată, va avea o deosebită importanţă pentru toată provincia ardelenească. Ardealul niciodată n-a fost sărac în talente, dar din lipsă de şcoale, aceste talente au căzut repede în diletantism iremediabil sau au apucat drumul ispititor şi plin de curse al străinătăţii”.

Consultîndu-se cu conducerile instituţiilor similare de la Bucureşti şi Iaşi pentru redactarea documentată a Regulamentului de funcţionare, Alexandru Popp, instituit cu condiţia de director şi profesor, definitivează cadrul organizatoric şi lista corpului didactic, apelînd la serviciile mai vîrstnicului Pericle Capidan şi la tinerii cu prestante studii în străinătate: Catul Bogdan, Aurel Ciupe (la pictură-desen), Anastase Demian (arte decorative), Eugen Pascu (sculptură, înlocuit din martie 1927 cu Romul Ladea). La disciplinele teoretice figurau, de asemenea, nume cu rezonanţă în mediul universitar clujean: Coriolan Petranu la istoria artei, Victor Papilian la anatomie artistică, Emil Isac la estetică şi cultură umanistă (înlocuit din 1930 de Liviu Rusu), Atanasie Popa la geometrie descriptivă şi perspectivă.

Sediul Şcolii de Arte Frumoase avea să fie etajul Pavilionului de patinaj din parcul public al oraşului, renovat şi cu panouri între săli, pentru a se asigura şase spaţii de atelier, iar sculptura la parter. Cu o conştiinciozitate, rigoare şi eficienţă demne de admirat, zeci de talente tinere şi-au urmat vocaţia, frecventînd secţia ordinară (patru ani), cei cu studii liceale şi secţia pregătitoare (trei + patru ani) pentru cei cu studii gimnaziale. Vara, la fiecare final de program şcolar, se organizau semnificative expoziţii-bilanţ, pentru ca la sinteza din 1929, cînd se consfinţea şi prima promoţie de absolvenţi, într-un cotidian local să se relateze edificator: „Expoziţia aceasta demonstrează încă o dată că Şcoala de Arte Frumoase din Cluj este un imporant factor de cultură, iar activitatea desfăşurată de ea în Tranilvania deosebit de serioasă”.

Pe parcursul celor opt ani de existenţă ai Şcolii de Arte Frumoase din Cluj (1925-1933, după care este transferată pentru alţi opt ani la Timişoara), 296 cursanţi (126 studenţi, 171 elevi) au avut posibilitatea să-şi perfecţioneze disponibilităţile creative, începînd să se afirme treptat în viaţa spirituală a ţării, atît ca profesori, cît şi ca artişti. De etapa clujeană a Şcolii îşi leagă decisiv destinul artistic o întreagă generaţie, integrată durabil realităţii culturale româneşti, atît în perioada interbelică, precum şi în deceniile care au urmat, pînă la final de veac XX. Nume ca acelea ale lui Petre Abrudan, Nicolae Brana, Irina Berecz-Buzea, Irma Brósz, Cornel Cenan, Augusta David, Iulia Ferenczy, Virgil Fulicea, Fülöp Antal Andor, Eugen Gâscă, Ştefan Gomboşiu, Teodor Harşia, Emerik Hajos, Constantin Dinu Ilea, Incze János-Dés, Maria Király-Ciupe, Alex Mohy, Tasso Marchini, Letiţia Muntean, Coriolan Munteanu, Ion Pop, Niculiţă Pop, Szervátiusz Jenö, Iulia Tollas şi Ion Vlasiu au pătruns adînc în conştiinţa vremii, adăugînd un timbru particular reprezentărilor plastice specifice unei epoci şi unui climat”.

***

MAESTRUL CORNELIU BRUDAŞCU la TATE GALLERY LONDRA. Prin calda şi prestanta implicare a maestrului Corneliu Brudaşcu, secondat de Prof. dr. N. Lăptoiu, cei prezenţi la noua ediţie a memorabilelor „Gale” au vizionat un revelator film privind modul în care mult îndrăgitul pictor clujean a fost promovat într-un onorant context internaţional. Au aflat că în urma unei documentări la Cluj-Napoca, frapată de expresivitatea fulminantă a picturii sale, Jessica Morgan, manager englez cu recunoscută reputaţie, care avea să devină, între altele, director al ultimei Bienale Mondiale de la Gwangju, Coreea de Sud, îl va integra într-o prestigioasă companie de 60 de expozanţi ai pop-art-ului contemporan. Întoarsă la Londra, ea concepe şi perfectează o semnificativă ipostază cu acelaşi generic, deschisă în incinta fabulosului spaţiu muzeal de la „Tate Gallery”, cu iarăşi peste 60 de participanţi din întreaga lume, rezervîndu-i distinsului maestru Corneliu Brudaşcu o sală specială. Public şi exegeţi familiarizaţi cu vibraţiile argumentului valoric i-au sesizat şi comentat entuziast fascinaţia desprinsă din lectura celor cinci compoziţii, desăvîrşite printr-o originală şi subtilă orchestrare tonală. Două dintre compoziţii făceau parte din patrimoniul Muzeului de Artă din Cluj, una provenea de la Muzeul de artă contemporană din Galaţi şi o alta dintr-o colecţie particulară din Belgia. Singura lucrare care aparţinea artistului avea să fie achiziţionată de performantul muzeu „George Pompidou” din Paris, care tezaurizează mărturii de excepţie ale artei mondiale.

***

Prof.dr. Nicolae MIU – MARELE TENOR ŞI ARTIST CORNEL FÂNĂŢEANU.

„Apariţia lui Corneliu Fânăţeanu pe scena Operei Române a generat o bucurie imensă, un entuziasm unanim. Primul rol (care cred că a constituit debutul său pe scenă) a fost Lenski din Evgheni Oneghin, un mare spectacol, pe care mi-l amintesc mereu cu o plăcere ieşită din comun. Ceea ce a frapat de la bun început la acest tenor a fost timbrul vocii sale, o voce extrem de consistentă, de expresivă, plină de sensibilitate, calităţi care anunţau, la numai 26 de ani, un mare artist”, preciza Prof.dr. Miu. Au fost evocate marile creaţii ale artistului din Traviata, Faust, Lucia di Lammermoor, Rigoletto, Madama Butterfly, Tosca, roluri în care a excelat ca prezenţă, interpretare, trăire. Printre comentariile avizate ale vorbitorului şi imagini din mari spectacole au putut fi audiate: aria lui Lenski din Evgheni Oneghin de Ceaikovski (debutul artistului la 26 de ani, pe scena clujeană), duetul Violetta-Alfredo din actele I şi IV din Traviata, cu Lya Hubic; duetul Faust-Mefisto din actul I al operei Faust de Gounod; aria lui Pinkerton din actul III al operei Madama Butterfly de Puccini; ariile lui Mario din actul I, respectiv III ale operei Tosca de Puccini (fulminant final!), precum şi duetul din actul I al operei Tosca, alături de marea soprană Virginia Zeani. A fost o seară a superlativelor în ARTE!

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Ioan Mircea Corpodean

***

Gala cu numărul 172, moderată de Acad. Nicolae Hâncu, va avea loc miercuri, 24 februarie a.c., la ora 18, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă, cu următorul program: Acad. Doru PAMFIL – TRADIŢIE ŞI MODERNITATE ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL SUPERIOR AGRICOL CLUJEAN; Microrecital susţinut de GRUPUL VOCAL ANATHOLIS.