Centrul de cultură urbană Turnul Croitorilor

Emil Racoviţă – expediţie în trecut, expediţie în prezent

Prefer acest titlu, unul care ne apropie de savantul Emil Racoviţă, unul care ne obligă la alte aplecări şi abordări ale personalităţii sale.

Expoziţia foto – documentară ne introduce într-un univers totuşi puţin cunoscut, accesibil mai mult specialiştilor. Sînt lucruri şi fapte care ne privesc direct, care au consolidat spiritualitatea românească, cu ecourile cunoscute.

Despre Emil Racoviţă (Iaşi, 1868 – 1947, Cluj) trebuie scrise pagini întregi, greu de cuprins o asemnea personalitate doar în cîteva rînduri. Se pot scrie foarte, foarte multe despre exploratorul Emil Racoviţă, despre biologul Emil Racoviţă, despre întemeietorul primului Institut de biospeologie din lume, Cluj 1920, după cum se pot scrie multe despre omul care a fost şi este Emil Racoviţă. Iar expoziţia Emil Raqcoviţă nu face altceva decît să ne introducă, prin documente de epocă şi fotografii, în universul savantului.

Trei sînt palierele expoziţiei, toate interesante. Primul este cel al actelor oficiale, originale (actul de naştere, paşaportul, legitimaţii de student, de membru al diferitelor organisme naţionale şi internaţionale, cărţi de vizită, corespondenţă, însemnări, diplome, actul de căsătorie cu Helene Boucart, …). Al doilea palier este cel al fotografiilor (cu alte două delimitări, fotografii făcute de Emil Racoviţă, respectiv cele făcute de terţe persoane, caz în care sînt de menţionat fotografiile tatălui, ale mamei, Emil Racoviţă în anii liceului, la bordul vasului ‘Belgica’, ‘Belgica’ prinsă între gheţuri, …). În fine, al treilea palier este cel al obiectelor personale, cel mai consistent şi interesant. Pentru că sînt de văzut plosca din piele de focă; ‘Lihnof’ – aparatul de fotografiat folosit în expediţia ‘Belgica; lupa de laborator; dispozitive pentru capturarea animalelor acvatice; creioane, peniţe; tuşiera, diferite ştampile; cuţitul de lemn pentru deschiderea corespondenţei; negative pentru tipar (zincuri), folosite pentru tipărirea lucrărilor ştiinţifice; calendarul deschis la ultima săptămînă din viaţa savantului – noiembrie, 1947, Cluj; microscopul utilizat în expediţia ‘Belgica’; obiecte utilizate în tehnica microscopică; acuarele folosite la fabricarea diapozitivelor ‘Original Racoviţă’.

Este o expediţie în trecut, dar şi una în prezent, de iniţiere, de cunoaştere a unuia dintre marii savanţi ai României şi ai lumii.

Demostene ŞOFRON