Urbanismul „diletantist şi incoerent” aduce societatea civilă clujeană la rampă

• Lipsa de coerenţă în gîndire a administraţiei muncipale poate avea consecinţe greu de gestionat •

Lipsa unui arhitect şef al municipiului Cluj-Napoca se face din ce în ce mai simţită, începînd de la haosul urbanistic şi mergînd pînă la lipsa de coerenţă în privinţa proiectelor de infrastructură, cele care trebuie să asigure o viziune pe termen lung în ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului.

100_7247Dezbaterea publică privind lărgirea Splaiului Independenţei cu încă o bandă de circulaţie, desfăşurată miercurea trecută, nu a reşit să lămurească problema, deşi s-a întins pe parcursul mai multor ore decît fusese stabilit iniţial. Lucrarea face parte dintr-un proiect mai larg, cel de reabilitare a tramei stradale pe tot parcursul liniei de tramvai, de la bulevardul Muncii pînă la bulevardul Primăverii. Este un proiect derulat pe fonduri europene şi trebuie finalizat pînă pe 31 iulie 2016. Mai mult, potrivit noului PUG, Splaiul Independenţei ar avea sens unic de deplasare înspre centru, în timp ce deplasarea spre cartierul Grigorescu ar urma să se facă pe strada Dragalina.

Contestatarii prezenţi la dezbatere nu sînt de acord cu lărgirea Splaiului Independenţei, care presupune asfaltarea malului Someşului, propunînd ca alternativă amenajarea unei promenade, respectiv a unei piste destinate bicicliştilor.

Primarul Emil Boc le-a explicat celor peste 50 de persoane prezente – membri ai societăţii civile, activişti din domeniul mediului, arhitecţi, consilieri locali şi mass-media -, că modificarea proiectului ar atrage după sine pierderea a circa 12 milioane de euro, fonduri europene prin care s-a finanţat proiectul. Cu toate acestea, edilul a promis că se va consulta cu reprezentanţii autorităţii care implementează proiectul, respectiv Agenţia de Dezvoltare Regională de Nord Vest, pentru a vedea în ce măsură pot fi modificaţi indicatorii tehnici ai acestuia – respectiv amînată realizarea lucrărilor de pe Splaiul Independenţei -, fără a fi pierduţi banii.

Surprinzător este faptul că,din partea societăţii civile, la dezbatere au participat doar cei care se opun proiectului, în timp ce virtualii beneficiari ai acestuia – conducătorii auto, ţinînd cont de faptul că obiectivul lărgirii străzii îl constituie fluidizarea traficului – au lipsit cu desăvîrşire. Astfel, singurii participanţi care au susţinut proiectul au fost angajaţii municipalităţii şi arhitectul Adrian Borda, „născătorul” contestatului Plan Urbanistic General (PUG).

De cealaltă parte s-au situat membrii societăţii civile, cărora li s-a alăturat preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), Şerban Ţigănaş, liderul consilierilor PSD, Claudia Anastase şi, într-o oarecare măsură, arhitectul Szabolcs Guttmann – care a sugerat că ar trebui găsită o idee de mijloc, ceea ce este foarte greu acum, deoarece „sîntem în ceasul 26”.

În opinia arhitectului Adrian Borda, proiectul este vital pentru circulaţia rutieră, respectiv fluidizarea traficului. „Din punctul nostru de vedere, indiferent de poziţia noastră faţă de priorităţile traficului – transport public, trafic lent, trafic cu maşini personale -, indiferent de ponderile acestor moduri de deplasare, un oraş de natura Clujului trebuie să aibă nişte artere principale care să lege părţi ale oraşului. Din punctul acesta de vedere, cu malul Somesului, este vital pentru supravieţuirea în condiţii mai bune a centrului. Pe de altă parte, există o seamă de alte criterii care implică revalorizarea unor părţi centrale ale oraşului, şi aşa mai departe, care fac ca acest culoar să fie vital pentru oraş. Convingerea mea este că acest culoar trebuie să existe”, a spus Borda. Părerea sa este împărtăşită şi de primarul
Emil Boc, în urma soluţiilor oferite de specialiştii pe care i-a consultat. „Acest proiect ne este cerut pentru a putea fluidiza traficul, realizînd oarecum un compromis rezonabil, de a păstra pe de o parte ceea ce avem, cît mai mult cu putinţă: spaţiul verde şi zona din dreapta Someşului. Dar, pe de altă parte, şi de a încerca să supravieţuim din punctul de vedere al circulaţiei în acest oraş. Ceea ce mi-au spus specialiştii, şi eu n-am cum să-i contrazic, e că ne trebuie sensuri unice pe zona centrală, că ne trebuie o linie dedicată pentru tramvai, aşa cum ne trebuie o linie dedicată pentru transportul în comun pe Moţilor. Acestea sînt soluţiile propuse de specialişti, iar eu nu pot să le spun nu, cînd le-am cerut soluţii pentru descongestionarea traficului”, a explicat edilul. În ceea ce priveşte realizarea promenadei, Boc a avut o poziţie incertă, un fel de „nu e exclus, dar nu se poate”, evocînd părerea lui Borda. „Cred că intervenţia domnului Borda a fost clarificatoare în acest sens. Realizarea acestui compromis cu banda de circulaţie suplimentară în vederea fluidizării traficului, nu exclude promenada pe malul Someşului care, din motive care ţin de o bună realizare a proiectului, nu se poate realiza concomitent cu lărgirea benzii de circulaţie, ci, ulterior trebuie făcut proiectul astfel încît să arate conform specialiştilor “, a afirmat primarul.

Deşi acesta a susţinut că proiectul nu poate fi modificat, participanţii au demonstrat că proiectul, aşa cum apărea pe planşele afişate în sală, prezintă modificări ale detaliilor tehnice. Astfel, potrivit planului Urbanistic Zonal (PUZ), Parcul Central trebuia să se continue cu o promenadă ce trecea pe lîngă Stadion, Sala Polivalentă şi Hotelul Sport, iar linia de tramvai ar fi fost inclusă în zona verde, pe o bandă înierbată, inaccesibilă autovehiculelor.

Preşedintele OAR, Şerban Ţigănaş, a fost cel care l-a fost criticat aspru pe edil, acuzînd lipsa unei colaborări între departamente pentru evitarea viitoarelor probleme şi pentru existenţa unei coordonări constante. Acesta a subliniat că aspectele ce ţin de amenajarea străzilor clujene nu sînt cunoscute, prin urmare, nici dezbătute în cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism. „Toate proiectele care ţin de detaliile pentru amenajarea străzilor din Cluj, inclusiv acesta, sînt complet străine Comisiei Tehnice de Urbanism. Nu trec prin Comisia Tehnică de Urbanism. Comisia Tehnică de Urbanism, datorită dumneavoastră – şi este lucru absolut pozitiv, – este publică şi permite tuturor să observe problemele care ne interesează. Toate proiectele care afectează spaţiul public, indiferent de natura lor, de dimensiunea lor -, cel pe care l-aţi numit dumneavoastră referitor la trama stradală, de exemplu, sau proiecte similare -, trebuie să treacă prin acest circuit care să dea posibilitatea tuturor să se raporteze mental şi profesional la aceste proiecte înainte de a fi votate”, a precizat Ţigănaş. „Comunicarea despre problemele primăriei, despre problemele oraşului, despre coordonarea dintre strategii este absolut deficitară. Spre exemplu, nimeni dintre noi n-a putut să consulte, chiar dacă avem profesii care au legatură cu aceste probleme, n-a putut să consulte secţiunea pe care o propuneţi dumneavoastră pe malul Someşului”, a punctat acesta.

Arhitectul Iulia Hurducaş a arătat şi ea că, din perspectiva liniei de tramvai, proiectul a suferit modificări faţă de planul iniţial, cu toate că primarul susţine că nu se poate „atinge” de proiect. Arhitecta a demonstrat că cele două planşe ale proiectului diferă la nivelul detaliilor tehnice – pe de-o parte, linia de tramvai fiind integrată în spaţiul verde, de cealaltă, ea apărînd între trotuare. „Dumneavoastră prezentaţi acest proiect ca un demers foarte lin care trece printr-o etapă de procese decizionale, care sînt democratice, după care, aşa cum spunea domnul Ţigănaş, intră într-o zonă în care el nu mai este dezbătut democratic şi care este zona de proiectare. Or, la timpul acestei zone, proiectul a fost modificat deja. Pentru că planşa de pe acest panou nu corespunde cu planşa de pe acel panou, unde linia de tramvai este încadrată oarecum în parc, iar pe celălalt panou care – să presupunem că este baza proiectului european -, este Parcul Mare, un trotuar, linia de tramvai, apoi iarăşi un trotuar, după care sînt două benzi de circulaţie şi apoi malul Someşului. Acest proiect este altul”, a demonstrat, fără echivoc, arhitecta Iulia Hurducaş.

O concluzie tristă a tras şi consilierul local Claudia Anastase, potrivit căreia dezbaterea acestui proiect este tardivă. Totuşi Anastase susţine că proietul poate suferi corecţii. „Cred că este o dezbatere întîrziată. E frustrant să participi la o dezbatere, să ai sentimentul că prin intervenţia ta poţi corecta ceva, iar la final să descoperi că e prea tîrziu pentru corecţii, Nu sînt de acord cu domnul primar. Orice proiect, chiar dacă este finanţat din fonduri europene, poate avea corecţii tehnice şi valorice. Totul depinde de modul în care argumentezi, documentezi fiecare solicitare de cuantificare a cererii de finanţare, chiar dacă este vorba despre proiecte pe fonduri europene. Pe de altă parte, îmi place să văd pasiunea cu care oamenii se pot apropia de Someş, chiar şi prin prisma acestei dezbateri publice. Am senzaţia că putem da o notă mult mai consistentă ideii de Someş care strînge oamenii aproape”, a punctat aceasta pentru Făclia.

Totodată, Anastase a sesizat – la fel ca şi alţi vorbitori, neconcordanţe între diversele „teorii” privind dezvoltarea municipiului. Astfel, potrivit preşedintelui organizaţiei AltArt, Szakats Istvan, strategia de dezvoltare a municipiului recomandă stoparea asfaltării malurilor Someşului. În plus, a arătat acesta, proiectul de candidatură a municipiului la titlul de „Capitală Culturală Europeană 2021”, oferă Someşului un rol central, fiind structurat pe conceptul „Someşul de la Vest la Est”. „Ceea ce vrem să facem acum este anacronic – studiile sociologice nu susţin o creştere a oraşului – prin urmare lucrarea nu e oportună, ci oportunistică”, a subliniat acesta. În plus, Szakats a reclamat lipsa unei gîndiri sistemice. „Facem o piesă, dar nu ştim cum arată sistemul în care trebuie pusă”, a remarcat acesta. Ideea de incoerenţă şi de diletantism este demonstrată şi de Anastase. „Eu m-aş raporta la mai multe documentaţii , m-aş referi la Strategia de dezvoltare a muncipiului pe 2014-2020 – întreaga strategie vede Someşul ca pe un element de osatură în jurul căruia se îmbină toate aspectele unui trai frumos în municipiul Cluj-Napoca. Am senzaţia că lipsa de coerenţă se datorează manierei diletante în care un om sau altul din primărie poate să intervină cu păreri personale”, a punctat Anastase, adăugînd: „Mi se pare că a chema oamenii la dezbatere publică şi a le spune că, de fapt, rostul prezenţei lor în această dezbatere nu există, denotă o oarecare încercare de manipulare. Chiar dacă domnul primar îşi imaginează că nu mai este nimic de făcut, eu mă bucur că am descoperit această comunitate care iubeşte Someşul”, a conchis alesul local.

Mai mult, potrivit unui interviu realizat de RomâniaCurată.ro, preşedintele OAR arată că tendinţa europeană este aceea de a readuce vegetaţia în marile oraşe. „La nivel mondial, există o tendinţă de reconsiderare a rîurilor, prin renaturare, proces care se manifestă foarte viu mai ales în ţările din Europa. Se reactivează natura, se doreşte readucerea vegetaţiei din zonele unde rîurile se configurează liber. În oraşele din Occident se merge spre atenuarea impactului tehnologic – de a se tăia cît mai mult formula de canal de beton, spre o legătură cît mai strînsă cu vegetaţia”

Deşi iniţial le-a dat speranţe celor prezenţi, primarul tinde să recunoască faptul că dezbaterea subiectului a fost tardivă. „Mi-aş fi dorit ca aceste observaţii ale dumneavoastră şi ale celor de specialitate să fi fost spuse la momentul potrivit, înainte de adoptarea acestor proiecte, care au ajuns pe un drum aproape fără întoarcere din perspectiva implementării proiectului”, a spus primarul, explicînd că nerespectarea proiectului atrage după sine returnarea banilor europeni, respectiv 11-12 milioane de euro. „Toate aceste proceduri au fost respectate, cu dezbaterea publicului, inclusiv cu şedinţa publică a consiliului local şi, odată trecute aceste proceduri, pe baza lor s-au făcut proiectele europene prin care s-au adus milioane de euro la Cluj şi care, dacă nu se finalizează, trebuie să dăm toţi banii europeni înapoi. Odată plecat pe un drum, din perspectiva autorităţii publice, noi sîntem responsabili de modul în care cheltuim aceşti bani publici. De aceea am oprit lucrările. În sensul că, dacă putem îmbunătăţi ceva la ceea ce există, sînt total de acord şi dispus. Dar pînă în 31 iulie 2016 trebuie să închidem toate proiectele europene, inclusiv acesta cu banda suplimentară, sau cu ceea ce decidem că poate fi îmbunătăţit – din nefericire, ponderea în ansamblul proiectului este destul de mare, 1,2 kilometri, din ceea ce înseamnă realizarea lui. Dacă nu, primăria trebuie să returneze toţi, şi subliniez, toţi banii din proiectul ăsta, deci, vreo 11 -12 milioane de euro”, a spus edilul.

Cu toate acestea, primarul s-a arătat deschis la variante. „Am apreciat foarte mult iniţiativa societăţii civile de a îmbunătăţi orice proiect aflat în derulare. În consecinţă, dacă există posibilitatea legală de a amîna implementarea lui pentru aprofundarea acestuia fără a fi nevoiţi să returnăm banii europeni sau să pierdem vreun leu din bugetul public local, eu voi susţine acest lucru. Urmează să avem o discuţie cu reprezentanţii ADRNV, pentru a vedea dacă există această posibilitate legală de a amîna implementarea proiectului pentru aprofundarea lui fără să pierdem resurse financiare. Dacă acest lucru este posibil, vom avea o reflecţie suplimentară asupra proiectului. Precizez că pînă în acest moment, proiectul a respectat toate procedurile legale în vederea implementării lui. Dar, niciodată nu e prea tîrziu, dacă ceva se poate face mai bine”, a spus edilul, precizînd: „Proiectul trebuie implementat pînă în 31 iulie 2016. Asta este etapa de implementare finală a proiectului, potrivit reglementărilor europene. Nu mai este timp să facem un nou proiect şi să-l implementăm pînă la această dată. Dacă există posibilitatea legală de a amîna fără a fi penalizaţi dacă nu se realizează această parte din proiect, eu sînt dispus să reflectăm suplimentar asupra modului de implementare, pentru a găsi cele mai bune soluţii, care să realizeze un compromis rezonabil între ceea ce înseamnă nevoia de sensuri unice şi de circulaţie în oraş şi nevoia de o calitate a vieţii, a spaţiului urban, concretizată în piste pentru biciclişti, trotuar, malurile Someşului amenajate într-o variantă modernă”, a adăugat primarul, oferind şi alte detalii. „De la bulevardul Muncii pînă la Bulevardul Primăverii, cu excepţia lucrărilori de la gară, unde se face unificarea celor două pasaje subterane, tot proiectul va fi gata pînă pe 31 decembrie. Proiectul tramă stradală are două completări – una care viza 31 iulie 2016, partea de realizare a benzii suplimentare pe Splaiul Independenţei şi finalizarea piaţetei de la gară, în urma unificării pasajelor, care va merge pînă în 31 iulie anul viitor. În rest, celelalte tronsoane, vor fi gata pînă în 31 decembrie, potrivit proiectului.

Pe această locaţie, nu mai poate fi implementată altă soluţie pînă pe 31 iulie 2016. Trebuie o amînare şi un nou proiect, care să se deruleze pe tot parcursul anului 2016. O soluţie nouă, pe care s-o ai în vedere şi s-o implementezi din fonduri europene, nu este posibilă decît cea care a fost aprobată potrivit procedurilor legale de pînă acum. O altă soluţie va putea fi implementată pe parcursul anului viitor, pînă la sfîrşitul său, dar nu pînă la 31 iulie – nu ai cum să parcurgi toate procedurile”, a mai explicat edilul.

Pentru moment, societatea civilă pare mulţumită, dar nu renunţă
Noi, membri ai societăţii civile prezenţi la întîlnirea din 7 octombrie de la Primărie pe tema lucrărilor de construcţie de pe Splaiul Independenţei, salutăm decizia primarului de a stopa lucrările de construcţie pe malul Someşului şi de a menţine dialogul cu societate civilă în continuare.

Salutăm confirmarea primarului că va reprezenta ideile şi iniţiativele enunţate de membrii societăţii civile în cadrul întîlnirii şi că va integra în continuare expertiza noastră în discuţiile pe care domnia sa s-a angajat să le poarte cu Agenţia de Dezvoltare Regională, pentru a găsi soluţii administrative şi a organiza un calendar prin care să optimizăm proiectul spre binele şi interesul public.

Avînd în vedere că realizarea unui concept de dezvoltare pentru culoarul Someşului este definit ca prioritate atît în cadrul Strategiei de Dezvoltare 2014-2020, cît şi în cadrul Planului Urbanistic General (2014), confirmăm în continuare intenţia de a contribui pentru ca viziunile de mobilitate şi amenajare peisageră a Someşului să fie armonizate în cadrul Masterplanului promis pentru Someş”, se arată într-un comunicat transmis de membrii societăţii civile, pe adresa redacţiei.
Adriana STUPAR

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.