Şantaj iredentist cu proiectul Clujul Capitală Culturală Europeană

UDMR încearcă să şantajeze comunitatea clujeană cu cel mai important proiect al municipiului Cluj-Napoca: 2021-Capitală Culturală Europeană.

Vicepreşedintele Uniunii, Hegedus Csilla a avertizat ieri că proiectul Capitală Culturală Europeană ar putea să nu aibă susţinerea reprezentanţilor mai multor instituţii de cultură şi educaţie din Cluj dacă nu se va ţine cont de prevederile aşa zisei “Cartă Culturală a Minorităţilor Naţionale Clujene”. Documentul a fost lansat ieri la iniţiativa Csillei Hegedus, fiind semnat de mai mulţi reprezentanţi de instituţii din sfera culturală şi de învăţămînt clujeană. Printre cei care s-au raliat proiectului demarat de vicepreşedintele UDMR se numără prorectorul UBB, Ana Soos, directorul Filarmonicii Transilvania, Marius Tabacu, directorul Teatrul Naţional Cluj, Mihai Măniuţiu, directorul Teatrului Naţional Maghiar de Stat Cluj, Tompa Gabor, directorulul Muzeului Naţional de Artă Cluj, Lucian Nastasă-Kovacs, decanul de la Universitatea privată maghiară Sapientia, Tonk Marton şi directorul Operei Maghiare Cluj-Napoca, Gyula Szep.

Prin documentul lansat de vicepreşedintele UDMR se propune, printre altele, realizarea unui dialog real intercultural. ‘’Nu poate fi îndeajuns ca activităţile culturale ale diferitelor comunităţi interetnice să se desfăşoare în paralel, fără vreo legătură între acestea. Considerăm că acest aspect nu este nici suficient, nici de dorit la nivel naţional’’, se arată în document. Semnatarii Cartei mai propun conştientizarea comunităţii asupra faptului că oraşul reprezintă, de secole, „căminul diversităţii lingvistice, culturale şi religioase”. „Capitală a Transilvaniei, oraşul îşi asumă cu mîndrie patrimoniul său exemplar şi la standarde europene, iar creaţia culturală din ultimii ani a aşezat oraşul pe harta creativităţii universale”, se arată în document.

Ce e interesant însă e faptul că în aşa zisa “Cartă Culturală a Minorităţilor Naţionale Clujene” nu se foloseşte deloc denumirea oficială a oraşului reşedinţă de judeţ, Cluj-Napoca, ci doar vechea denumire de Cluj. Se pare însă că acest lucru nu e întîmplător deoarece unul dintre obiectivele acestui demers vizează şi revenirea la denumirea de Cluj. Întrebată de ce nu s-a folosit denumirea oficială a oraşului Cluj-Napoca, Hegedus Csilla a spus că “Titulatura pe care eu sper că o va avea acest oraş cînd va candida la titlul de capitală culturală e “Cluj Capitală Culturală europeană”, a explicat Heghedus.

Cu ocazia lansării documentului, vicepreşedintele UDMR a ţinut să avertizeze că proiectul Cluj-Napoca-2021, capitală Culturală Europeană va fi sprijinit de iniţiatorii Cartei doar dacă se va ţine cont şi de prevederile acestui document. ‘’Noi sprijinim aplicaţia oraşului Cluj din competiţia pentru Capitală Culturală Europeană. Dar o sprijinim dacă această aplicaţie se bazează pe această Cartă’’, a spus Hegedus. Afirmaţia fostului ministru a Culturii seamănă cu şantajul şi nicidecum cu un comportament constructiv prin care minoritatea şi majoritatea doresc să acţioneze în comun pentru ca oraşul în care trăiesc să-şi atingă un obiectiv important.

Cine e Hegedus Csilla

Hegedus Csila deţine funcţia de vicepreşedinte executiv în cadrul UDMR. Din martie 2014 a deţinut funcţia de secretar în cadrul Ministerului Culturii, iar în noiembrie 2014 a fost propusă de UDMR ministru pentru Cultură. Hegedus nu a mai apucat să-şi exercite funcţia de ministru deoarece UDMR a ieşit de la guvernare. În perioada în care s-a aflat la Ministerul Culturii, prin managementul pe care l-a promovat, Hegedus Csilla a reuşit să paralizeze activitatea Direcţiei de Cultură Cluj.

Instituţia deconcentrată a rămas apropae două luni fără director timp în care Hegedus nu a delegat o altă persoană care să exercite atribuţiile de director. Acest lucru a făcut ca activitatea să fie blocată total. Reprezentantul UDMR în loc să identifice soluţii pentru rezolvarea problemei legată de conducerea Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cluj a luat măsuri care au adîncit şi mai mult criza.

Concret, pentru ocuparea postului de director al Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cluj a fost organizat concurs în luna noiembrie. În competiţie s-a înscris Victor Cubleşan, care lucrează de mai mult timp în cadrul instituţiei, avînd şi experienţă managerială tot aici. Deşi la examinarea scrisă Cubleşan a luat note destul de mari, la interviu a primit nota care nu-l putea face cîştigător al examenului. În acest context, Direcţia Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cluj a rămas în continuare cu postul de director neocupat, ceea ce determinat-o pe Hegedus Csila să delege o persoană care să asigure interimatul la Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cluj. Cine a fost desemnat să ocupe această funcţie? Nimeni altul decît directoarea economică din cadrul Ministerului Culturii, care nu are nicio legătură cu problemele de cultură şi de patrimoniu din judeţe.

Unele surse susţin că Hegedus a luat această măsură deoarece femeia ar fi refuzat să semneze anumite acte legate de buget cerute de Hegedus. Drept consecinţă, directoarea economică a primit „cadou” să vină la Cluj să asigure interimatul la Direcţia Judeţenă de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cluj. Femeia însă şi-a luat concediu medical în timp ce Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cluj a intrat în blocaj total. Situaţia de la Cluj nu este singura din ţară. Tot din cauza măsurilor luate de Hegedus Csilla, la Tîrgu Mureş a izbucnit un adevărat scandal după ce reprezentanta UDMR a dispus prin ordin de ministru detaşarea în judeţul Olt a directorului executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Nicolae Băciuţ.

Directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, Nicolae Băciuţ se afla în concediu medical în perioada în care Ministerul Culturii a emis ordinul de detaşare a acestuia în judeţul Olt.
Decizia lui Hegedus faţă de Nicolae Băciuţ a stîrnit reacţia a numeroase organizaţii civice şi culturale din Transilvania. Acestea au cerut revocarea măsurii, pe care au considerat-o “abuzivă, aberantă şi ilegală” şi cu un „iz etnic”, avînd ca scop „decapitarea culturii româneşti mureşene”. Poetul Nicoale Băciuţ este unul dintre intelectualii români de frunte din Transilvania, iar de-a lungul timpului a fost implicat în organizarea a numeroase acţiuni culturale şi ştiinţifice româneşti.

Numele vicepreşedintelui executiv al UDMR, Hegedus Csilla, mai apare în rechizitoriul prin care primarul din Miercurea Ciuc, Robert-Kalman Raduly, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu şi conflict de interese. Mai exact, în declaraţia dată ca martor de directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Harghita, Laszlo Bakos, se arată că vicepreşedintele executiv al UDMR i-a dat ordin să emită un aviz favorabil pentru extinderea sediului filialei din Miercurea Ciuc a Universităţii Sapientia, proiect ce era susţinut şi de primarul Raduly.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.