Dejenii vor un oraş curat!

Soare, timp frumos, iar parcurile oraşului sînt pline de oameni, de copii şi munţi de coji scuipate de guri de ingineri, muncitori, elevi, şomeri, studenţi, gospodine, bunici ieşiţi cu nepoţii la plimbare… Aliate cu o bere băută în parc, pe bancă, cu prietenii, covorul de coji de seminţe iţi crează o stare de disconfort profundă, de greaţă şi dezamăgire pentru mitocănia care stăpîneşte România.

Mîncatul seminţelor, în sine, nu este un păcat, dar lucrurile se schimbă radical cînd se face în public, pe domeniul public şi, mai ales, adoptînd o atitudine sfidătoare, de totală nesimţire! Deoarece spaţiul public nu este domeniul unora, ci al tuturor. Este spaţiul civic care ne defineşte ca cetăţeni ai urbei în care locuim, guvernat prin legi scrise şi nescrise. Pentru că sîntem fiinţe sociale. Pentru că trăim în societate, ca oameni, între oameni.

Ne plîngem că trăim într-o ţară murdară, dar stăm cu coatele pe pervazul geamului de la apartament şi scuipăm seminţe şi aruncăm mucurile de ţigară pe gazonul din faţa blocului! Ne dorim să locuim într-o ţară civilizată, însă drumul lung pînă acolo rămîne, deocamdată, presărat cu ambalaje, coji de seminţe şi mitocănie.

Domnului primar, cu dedicaţie…

Pentru prima dată în ultimii 25 de ani dejenii dau semne de atitudine civică vis-a-vis de aspectul oraşului în care trăiesc. La iniţiativa unuia dintre cetăţenii stimaţi şi respectaţi ai municipiului, informaticianul Sergiu Neamţ, dejenii s-au raliat pentru a semna o petiţie prin care solicită Primăriei, personal primarului municipiului, Costan Morar, să acorde atenţia cuvenită curăţeniei din oraş, ca de altfel şi celor care nu respectă normele unei convieţuiri civilizate.

”Am constatat încălcări ale legii privind curăţenia oraşului din partea cetăţenilor care în zonele de recreere din zona centrală aruncă pe jos coji de seminţe, ambalaje, resturi alimentare sau nealimentare. Dacă am încercat să avertizăm despre acest fapt am fost puşi în situaţia neplăcută de a fi agresaţi verbal, nu departe de a fi şi molestaţi fizic. Acest lucru trebuie să se schimbe, doresc asta atît în numele meu, cît şi în numele cetăţenilor care îşi doresc ca oraşul să devină mai curat. Îmi propun să strîng 1000 de adeziuni şi 100 de semnături complete, cu seriile de buletin completate, pentru a dovedi că ne pasă de oraşul nostru. Bun, rău, trăiesc în el, la fel şi voi. Haideţi să facem măcar oraşul mai curat” – sînt cuvintele lui Sergiu Neamţ, care au declanşat campania de strîns semnături şi care, preluată de media locală, are menirea să sensibilizeze deopotrivă cetăţeni şi autorităţi.

„Înţeleg că problema curăţeniei oraşului nu este doar obligaţia primăriei, ci şi obligaţia agenţilor economici şi a cetăţenilor – se arată în petiţie. Primăria, însă, are mijloace prin care să impună respectarea legii, prin poliţia locală care are şi următoarele atribuţii: asigură ordinea şi liniştea publică în zonele şi locurile stabilite prin planul de pază şi ordine publică, previne şi combate încălcarea normelor legale privind curăţenia şi comerţul stradal, precum şi alte fapte stabilite prin hotărîri ale Consiliului local Dej; constată contravenţiile şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru încălcarea prevederilor legale privitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice, curăţenia localităţilor, comerţul stradal, protecţia mediului înconjurător, precum şi pentru faptele care afectează climatul social, stabilite prin lege, hotărîri ale Consiliului local sau dispoziţii ale primarului”.

În acest sens, prin memoriul depus şi înregistrat săptămîna trecută la primărie, semnatarii doresc „punerea pe ordinea de zi în şedinţa Consiliului Local Dej a acestui aspect şi elaborarea unei strategii care să schimbe atitudinea cetăţenilor, dar şi a forţelor de ordine locale privind curăţenia oraşului”, concomitent cu „efectuarea unei campanii de conştientizare şi de informare a cetăţenilor legat de obligaţiile care le revin privind păstrarea curăţeniei oraşului” şi „patrularea pe jos a echipajelor poliţiei locale care să constrîngă prin avertisment, amenzi sau impunerea curăţeniei pe cei care în mod deliberat aruncă deşeuri pe spaţiul public”.

O fotografie, cît 1000 de cuvinte!

Se spune că o fotografie face cît 1000 de cuvinte… Da, dar nu redă şi mirosul pe care trebuie să-l suporte dejenii care locuiesc în preajma haldei de gunoi, deschisă în chiar buricul tîrgului. Haldă pe care cu onor şi responsabilitate civică o alimentează unele societăţi comerciale din Piaţa Bobîlna. Că despre şobolani, insecte şi sursa endemică de infecţii pe care o reprezintă, ce să mai vorbim…

Din anii 70 şi pînă în 2012, curtea şi anexele imobilului cu nr. 2 din Piaţa Bobîlna au fost „raiul” unor familii de romi pe care fostul partid roşu le-a instalat în centrul istoric al oraşului. Romii au fost mutaţi în noiembrie 2012 în locuinţele sociale amenajate de primărie în cartierul Dej-Triaj, iar spaţiul a fost salubrizat aşteptînd o altă destinaţie. Au trecut trei ani şi totul arată ca înainte, ba chiar mai rău. Or, de data aceasta, nu sînt de vină romii, ci respectabilele societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea în clădire, care societăţi se pare că nu au contract cu salubritatea şi îşi deşartă nestingherite gunoiul unde apucă. Fără a fi sancţionaţi. Oricum, cine să-i necăjească, Garda de Mediu? Să fim serioşi, cei de la mediu nu prea ies pe teren, ci aşteaptă să fie „sesizaţi”, după care dau avertismente şi abia pe urmă, poate, poate, iau şi măsuri! Din proprie iniţiativă, nimic.

Mai trist este că în acelaşi imobil îşi are sediul şi Muzeul Municipal Dej şi, dacă un vizitator străin de oraş are nefasta curiozitate de a arunca o privire dincolo de gangul care străjuieşte intrarea în instituţie, cu siguranţă va judeca aspru cetăţenii şi edilii oraşului. Nu mai vorbesc de locuitorii blocului şi caselor din vecinătate care, dincolo de mirifica privelişte de care au parte, vara suportă şi mirosul gunoaielor dospite la 35 de grade celsius.

Aşa că, uitîndu-mă luuung la poze, pot să închei cu cuvintele din petiţia concetăţenilor mei: „Stimate Domnule Primar, un oraş curat reprezintă o diploma de onoare pentru un bun gospodar. Dorim cu toţii, cetăţeni ai acestui oraş, să fim mîndri de urbea noastră, să nu fim jenaţi cînd persoanele care ne vizitează oraşul ne vor întreba ce face primăria şi forţele de ordine locale pentru respectarea curăţeniei, iar noi să le răspundem ruşinaţi: «Nimic»”.

Magdalena Vaida