Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 165

 Evenimentul, găzduit, ca de obicei, de Sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj, a debutat cu un moment solemn: preşedintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, Acad. Emil Burzo, a înmînat iniţiatorului şi amfitrionului Galelor – Acad. Nicolae Hîncu – Diploma MERITUL ACADEMIC în numele Prezidiului Academiei Române, pentru realizări deosebite în studiul bolilor metabolice, pentru prodigioasa activitate didactică, ştiinţifică şi culturală şi cu ocazia apropiatei aniversări a 75 de ani de viaţă.

În continuare, P.S. Florentin CRIHĂLMEANU – Episcop Eparhial de Cluj-Gherla a susţinut conferinţa cu tema REGELE BIBLIOFILILOR, BIBLIOTHECA BODMERIANA ŞI CEL MAI VECHI TEXT AL EVANGHELIEI DE LA IOAN: PAPIRUSUL 66.

Într-o superbă lecţie de cultură şi de istorie desprinsă din vasta temă propusă, înaltul ierarh a spus, între altele, că „între primele manuscrise care au transcris Evanghelia de la Ioan, cel mai complet şi cel mai vechi document utilizabil în cercetarea exegetică biblică este Papirusul Bodmer II, cunoscut sub sigla P66.

Învăţasem la Universitate că Papirusul P66 se află într-un muzeu de lîngă Geneva, făcînd parte dintr-o colecţie privată a unui oarecare Bodmer. În vara anului trecut, 2014, aflîndu-ne cu un mic grup de preoţi în Sudul Elveţiei, am vizitat Geneva şi ne-am propus să mergem împreună să căutăm acest muzeu şi, dacă se poate, să admirăm faimosul papirus P66. Acea simplă vizită avea să se transforme, acolo la Cologny, într-o adevărată revelaţie culturală şi spirituală, deoarece, am descoperit cu uimire şi fascinaţie nu doar preţiosul manuscris, ci un întreg univers al gîndirii umane şi, mai cu seamă, personalitatea unui pasionat om de cultură şi excepţional bibliofil: Martin Bodmer. Martin Bodmer «Regele bibliofililor». Marele om de cultură, erudit bibliofil şi colecţionar elveţian, Martin Bodmer, s-a născut la Zürich (Elveţia), la 13 noiembrie 1899 şi a încheiat misiunea pămîntească la 22 martie 1971, în Geneva, lăsînd un adevărat tezaur cultural Elveţiei. Cel mai semnificativ rod al vieţii sale reprezintă încununarea pasiunii pentru carte, reuşind să alcătuiască una dintre cele mai importante colecţii private de manuscrise, incunabule, documente autografe şi carte veche de pe mapamond. Astăzi, acest preţios tezaur mondial este păstrat în Biblioteca şi Muzeul Fundaţiei Martin Bodmer de la Cologny, lîngă Geneva (Elveţia). Tocmai datorită acestei pasiuni neîntrerupte pentru documente inedite şi originale, dusă cu perseverenţă la performanţe remarcabile, a fost numit de către marele colecţionar de origine austriacă, Hans Peter Kraus, Regele bibliofililor”.

Conferinţa a mai prezentat, pe larg: tinereţea şi studiile la Zürich ale lui Martin Bodmer (provine dintr-o familie de origine burgheză din Zürich, renumită încă din secolul al XVIII-lea pentru comerţul cu pînzeturi, în particular cu mătase. Astfel, în timp, familia a dobîndit o avere remarcabilă şi un renume pe măsură, fiind una dintre cele mai bogate familii din Zürich. Deviza familiei era: «nulli cedo», adică «nu ceda nimănui»); Fundaţia Martin Bodmer şi „ajutorul intelectual”; Domeniul de la Cologny şi Bibliotheca Bodmeriana (în 1944 Martin Bodmer cumpăra pitoreasca proprietate de la Cologny, lîngă Geneva, şi cîteva parcele de teren, unde construieşte două pavilioane în stil neo-clasic pentru a putea muta întreaga sa colecţie de cărţi şi manuscrise, ceea ce s-a întîmplat în perioada 1949-1951, iar inaugurarea noului „sanctuar al cărţii” a avut loc la 6 octombrie 1951 sub denumirea Bibliotheca Bodmeriana). „La Cologny, Bodmer continuă măreţul proiect, iar biblioteca ajunge la 150.000 de documente din literatura universală, majoritatea ediţii originale şi manuscrise autografe din circa 80 de culturi diferite. Bodmer este unul dintre co-fondatorii Asociaţiei Internaţionale a Bibliofililor, în 1964. Urmare a activităţii sale remarcabile în domeniul culturii primeşte titlul de Doctor Honoris Causa al unor prestigioase universităţi din Europa: Frankfurt 1949, Geneva 1958 şi Berna 1976’’. În decembrie 1969 a fost primit în audienţă privată, la Vatican, de Papa Paul al VI-lea. Un larg spaţiu în cadrul conferinţei a fost alocat descrierii detaliate a sanctuarului cărţii, Bibliotheca Bodmeriana, cu relevarea cîtorva dintre cele mai importante valori bibliofile păstrate aici: Colecţia „Papirusuri Bodmer”, un manuscris de secol III, o comedie de Menandru, cel mai vechi manuscris „Naşterea Mariei” din sec. III, renumitul „Papirus Bodmer II” P66, Biblia lui Gutenberg (1452), prima ediţie imprimată a celor 95 de teze ale lui Martin Luther (1517) şi încă foarte multe altele, de valoare inestimabilă. Am mai aflat despre evoluţia bibliotecii şi noua ei arhitectură; despre faptul că, în 1969, Cancelarul Universităţii din Texas, Harry H. Ranson, i-a propus marelui colecţionar să-i cumpere întreaga bibliotecă pentru fabuloasa sumă de şaizeci de milioane de dolari, dar Bodmer a refuzat; despre faptul că, spre sfîrşitul vieţii, Bodmer a întemeiat o fundaţie de drept privat care se va ocupa cu păstrarea colecţiei şi că, în prezent, Biblioteca şi Muzeul Fundaţiei Bodmer posedă peste 160.000 de piese, documente arheologice, papirusuri, texte sculptate pe piatră sau ceramică, imprimate pe ţesături, pergament sau hîrtie, manuscrise, incunabule, ediţii originale, documente autografe şi gravuri. În ceea ce priveşte cel mai vechi text al Evangheliei de la Ioan, Papirusul P66, P.S. Florentin a prezentat fişa tehnică, originea, istoricul şi datarea documentului (care a suscitat multe controverse, cea de secol III fiind acceptabilă şi preferabilă), alcătuirea codexului, caracteristici generale („Asemănător altor papirusuri care conţin Evanghelia de la Ioan, P45, P75, precum şi manuscriselor unciale ale Noului Testament, Sinaiticus, Vaticanus etc., P66 nu conţine fragmentul Io 7,53-8,11 cu femeia prinsă în adulter, demonstrînd, astfel, lipsa acestui fragment din majoritatea manuscriselor primare ale Evangheliei de la Ioan”), caracteristici textuale, scribi şi corectori. Referitor la P66, datat la începutul secolului III, care conţine o parte perfect conservată şi o mică parte fragmentară, „putem afirma că Papirusul Bodmer II ne oferă astăzi textul cel mai complet al celei de a patra Evanghelii. Dacă Evanghelia după Ioan, în forma sa definitivă, a fost scrisă în Asia Mică, la sfîrşitul secolului I, atunci ar însemna că, un secol mai tîrziu, în Egipt, în biblioteca unei persoane erudite, iniţiată în creştinism, se putea găsi transcrierea pe care astăzi o numim Papirusul Bodmer II. La sfîrşitul secolului al II-lea apar deja primele citări ale Evangheliei de la Ioan în operele lui Teofil din Antiohia şi Irineu de Lyon. Evanghelia după Ioan este, fără îndoială, una dintre capodoperele literaturii creştine primare, un text care a avut rolul său în istoria creştinismului, hrănind evlavia şi cultura creştină, influenţînd iconografia, stimulînd reflecţia teologică, filosofică şi creaţia literară ulterioară (operele ui Goethe, Zola sau Dostoievski). Rămîne emblematică personalitatea ilustrului <rege al bibliofililor>, Martin Bodmer, pasiunea vieţii sale, precum şi epitaful de pe piatra funerară: <Ceea ce ai făcut va apare atunci cînd îţi dai sufletul!>, care ne invită să ne întrebăm: <Oare ce va rămîne după vremelnica noastră trecere?> – a mai spus P.S. Florentin Crihălmeanu în concluzia conferinţei.

***

MUZICI CELESTE. Lunga şi foarte interesanta conferinţă a fost completată de momente muzicale adecvate tematicii serii, susţinute de Cvartetul ARMONIA – Lucian Furda-vioara I, Corina Jijie-vioara a II-a, Corina Poruţ-violă, Ionuţ Pop-violoncel – sonorităţile unor piese de Bach, Vivaldi sau Cesar Franck sporind calitatea înaltă a evenimentului.

***

Următoarea Gală, cea cu numărul 166, va avea loc miercuri, 24 iunie 2015, de la ora 18, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă. Sub genericul MESAJE AURITE DIN ŢARA MOŢILOR, dl Silviu Ponoran va conferenţia pe tema TRADIŢII ŞI FRUMUSEŢI DIN ŢARA MOŢILOR. Va urma un microrecital folcloric cu solistul de muzică populară Mircea Târziu şi Formaţia de dansuri a Casei de Cultură „Horia Popescu” din Zlatna.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Ioan-Mircea Corpodean