Clujul, pe harta neagră a despăgubirilor de la ANRP

Verificările făcute de Curtea de Conturi a României la Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor, şi care au constituit baza dosarelor penale din ultima vreme ale DNA, arată grave nereguli şi în judeţul Cluj în procesul de despăgubire pentru proprietăţile confiscate de comunişti şi care nu au mai putut fi restituite în natură. Printre abaterile surprinse în cazul judeţului Cluj se numără efectuarea de plăţi în mod preferenţial către anumiţi beneficiari şi nu în ordinea cronologică şi despăgubiri făcute după bunul plac al evaluatorilor şi la un preţ care depăşeşte mult realitatea.

Sute de mii de euro din banii publici au ajuns pe mîna unor persoane influente care au cumpărat drepturile litigioase pentru proprietăţi ce nu puteau fi retrocedate în natură. Curtea de Conturi a constatat cu ocazia unui control făcut la ANRP că în cazul multor case şi terenuri pentru care se cereau despăgubiri au fost fixate nişte valori care depăşesc cu mult realitatea. Astfel de cazuri au fost semnalate şi în judeţul Cluj. În raportul Curţii de Conturi se arată că la Cluj-Napoca pentru un imobil format din teren de 724 mp şi contrucţie S+P+2E s-a plătit mai mult cu 250 de mii de lei decît se cuvenea. Potrivit documentului amintit, Primăria Cluj-Napoca a propus, în cazul acestui imobil, acordarea de despăgubiri pentru beneficiarul Ştefan Mischinger în sumă de un milion de lei. În 2007 însă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor emite titlul de despăgubire în valoare de 4.513.038 lei, din care 4.013.038 reprezentînd titlul de conversie iar 500 de mii titlul de plată.

În document se mai arată că, în 2008, la solicitarea Direcţiei pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar s-au plătit 250 mii de lei, reprezentînd prima tranşă din titlul de plată de 500 de mii de lei iar în 2009 s-au mai plătit alţi 250 de mii de lei. Experţii Curţii de Conturi arată că deşi cei 500 de mii de lei au fost plătiţi în două tranşe-2008 şi 2009- în 2010, la solicitarea aceloraşi persoane din Direcţia pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar s-au mai plătit alţi 250 de mii de lei. ‘’Practic suma de 250 de mii de lei a fost achitată în mod nejustificat şi nelegal’’, se arată în raportul Curţii de Conturi. Odată cu constatarea acestei nereguli, inspectorii Curţii de Conturi au încercat să afle de la ANRP cum s-a ajuns să se facă această plată care nu i se datora clujeanului Ştefan Mischinger. Răspunsul oferit Curţii de Conturi de către reprezentanţii ANRP este de-a dreptul şocant: ‘’nu există la nivelul Direcţiei, Financiar, Administrativă şi Resurse Umane o evidenţă contabilă analitică din care să rezulte obligaţiile de plată viitoare pentru titularii de despăgubire’’.

Pe lîngă acest caz în care s-au făcut plăţi peste cele cuvenite, reprezentanţii Curţii de Conturi au mai identificat în judeţul Cluj 10 cazuri în care terenurile care au făcut obiectul plăţii de despăgubiri au fost supraevaluate. Astfel, Curtea de Conturi arată că pentru un imobil de pe strada Agricultorilor din Cluj-Napoca s-a plătit 240 de euro pe metru pătrat în condiţiile în care valoarea ar fi fost de doar 90 de euro/mp. Alte cinci cazuri în care imobilele au fost supraevaluate au fost identificate la Cîmpia Turzii, iar un altul pe strada Calvaria din Cluj-Napoca unde în loc de 80 de euro/mp s-a plătit 388 de euro pe metru pătrat. Tot pe harta neagră a despăgubirilor se înscrie şi un teren de pe strada Dîmboviţei din Cluj-Napoca, pentru care s-au plătit 394 de euro/mp în condiţiile în care valorile în zonă erau de 94 de euro pe metru pătrat. În aceeaşi listă se înscrie un imobil de pe strada Iuliu Maniu pentru care s-au plătit despăgubiri de 1915 euro/mp în condiţiile în care valorile Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România arată un preţ de 593 de euro pe metru pătrat în această zonă. De asemenea, o altă despăgubire suspectă s-a făcut pentru un imobil de pe strada Mănăştur. În acest caz s-au plătit 642 de euro/mp în condiţiile în care Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România a stabilit un preţ de doar 90 euro/mp.

Precizăm că pînă în prezent singurul clujean chemat să dea socoteală pentru nereguli în procesul de despăgubiri la ANRP este fostul subprefect de Cluj, Mihnea Iuoraş. Acesta este acuzat că în perioada în care a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Restituire a Proprietăţilor a comis trei infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. În luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

Potrivit declaraţiei de avere, Mihnea Iuoraş deţine în comuna Feleacu un teren 2597 mp şi 2/4 dintr-o suprafaţă de teren de 373 mp în aceeaşi comună. În municipiul Cluj-Napoca, Iuoraş are un apartament de 49,49 mp cumpărat în 1999 şi un altul de 67,50 mp cumpărat în 2011. Fostul subprefect mai deţine un autoturism Land Rover, pe care l-a cumpărat în 2011 şi ceasuri în valoare de 12.000 de euro. În declaraţia de avere se mai arată că liberalul a vîndut anul trecut, contra sumei de 35.000 euro, un teren situat în Cluj-Napoca. La capitolul depozite bancare, Iuoraş figurează cu 9000 de euro şi 24 de mii de lei. De asemenea, a mai făcut plasamente şi investiţii de 102995 lei.

La capitolul datorii, liberalul figurează cu un împrumut de 83.200 lei
Mihnea Iuoraş este mebru al PNL iar la începutul lunii martie a fost desemnat să facă parte din Comitetul Judeţean Executiv al PNL Cluj, organism înfiinţat după fuziunea dintre PNL şi PDL. Iuoraş a fost subprefect de Cluj din 2012 pînă anul trecut cînd pe fondul scandalului Uioreanu şi-a înaintat demisia.
C.P.