S-ar putea stăvili finanţarea electorală murdară

Ilie CĂLIAN

Nu ştiu cîţi dintre viitorii alegători au urmărit cu suficien-tă atenţie noile reglementări ale finanţării partidelor şi campaniilor electorale, respectiv alegerile pe liste şi nu uninominal, alegerea primarilor printr-un singur tur de scrutin, iar a preşedinţilor de consi-lii judeţene dintre şi de către consilierii judeţeni.

A iscat multe discuţii prevederea ca finanţarea campaniilor electorale să se facă exclusiv de la bugetul de stat, urmînd ca, după alegeri, să se restituie sumele respective pe baza unor acte justificative referitoare la cheltuieli, dar în funcţie de “performanţele” respectivilor competitori. Prevederile acestea au dat multă bătaie de cap unora, întrucît ar urma să tempereze dezmăţul de pînă acum, pentru că de eradicare completă nu poate fi vorba. Adică, vor fi găsite căi murdare de a folosi bani “negri” – însă, pe de o parte, va funcţiona o lege mai clară, iar pe de alta, “ jmecherii” ar putea rămîne cu buzele umflate.

Au fost şi opinii net opuse, ori “îndoieli”. De pildă, unele dintre parti-dele mai mici s-au plîns că noile reglementări le defavorizează. Păi, dacă sînt mici, înseamnă că nu au aderenţi, că reprezintă un grup mic de cetăţeni, adică de contribuabili, şi nici nu se pot aştepta la un impact major în viaţa politică a ţării, astfel că, evident, nu-şi pot permite cheltuieli electorale uriaşe.

Alte partide, însă, au alte motivaţii. No-ile reglemetări financiare au fost primite cu rezervă de către UDMR. Cauza este simplă – şi nu numai în cazul UDMR! Anume: sistemul blochează stipendiile din străinătate. Desigur, nu le face imposibile – dar le face ilegale. De altfel, problema finanţărilor obscure nu va putea fi defi-nitiv soluţionată, dar, cel puţin, cei care calcă strîmb riscă mult. (Doar în trecere precizez că Uniunea Europeană este acum – în contextul con-flictului din Răsărit – preocupată de băncile ruseşti din UE care ar finanţa felurite partide politice.)

Şi ar mai fi ceva de spus în legătură cu plîngerile unor partide mici. Anume: să nu uităm experienţa secolului anterior, în care partide mici extremiste au ajuns să se impună în ţări mari şi să conducă la catastrofe, dar şi experienţa chiar mai recentă din UE, a ascensiunii unor partide extremiste, în contextul exibării dreptului la asociere. Şi, repet, măsura stopării finanţării legale din exterior ar trebui extinsă neîntîrziat şi asupra feluritelor “societăţi civile”, ONG-uri, asociaţii, fundaţii etc., care reprezintă nu o portiţă, ci o mulţime de porţi largi pentru amestecul dinafară în viaţa politică românească, în condiţiile în care şi felurite corporaţii au posibilitatea (au dovedit-o deja) să influenţeze decizii majore, adesea strategice, al guvernelor noastre (că despre deciziile “globalizante” nici nu mai vor-besc).