Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 162

O gală care anunţa primăvara, anotimpul care, inevitavil, avea să pună stăpînire peste lume, anotimpul dătător de speranţă – pentru că, măcar, a spera îi este fiecăruia îngăduit –, o gală în care discuţiile docte despre cultura financiară şi cultura nutriţiei s-au aflat în centrul atenţiei. Cu tematici extrem de incitante au acaparat atenţia asistenţei vorbitori de înaltă probitate ştiinţifică – Prof.dr. Mihaela LUŢAŞ, prorector al Universităţii ‘’Babeş-Bolyai’’ pentru Relaţia cu mediul de afaceri, fundraising, relaţia cu alumni, practica studenţească şi Acad. Prof.dr. Nicolae HÂNCU, specialist de notorietate internaţională în diabet, nutriţie, boli metabolice.

Prof.dr. Mihaela LUŢAŞ. Cultura financiară la români; sîntem pregătiţi pentru moneda unică europeană? Iată doar cîteva idei desprinse din cuvîntul distinsei profesoare. Odată devenit stat membru al Uniunii Europene, România trebuie să adopte moneda Euro (conform Tratatului de la Maastricht), la fel ca toate statele membre, cu excepţia Marii Britanii şi a Danemarcei, care beneficiază de Clauza de opţiune pentru că erau state membru UE înainte de semnarea Tratatului de la Maastricht. Marea Britanie a realizat mai multe teste pentru a motiva neparticiparea la Zona Euro prin performanţa mai ridicată a economiei acesteia faţă de media Zonei Euro. Orice participare la o construcţie supranaţională presupune cedare de putere de decizie din plan naţional în plan supranaţional. Participarea la Zona Euro presupune cedare de putere de decizie în sfera monetară, dinspre băncile centrale naţionale spre Banca Centrală Europeană. România şi-a stabilit ca dată de intrare în Zona Euro anul 2019, pentru aceasta trebuind să parcurgă minimum doi ani în Mecanismul Ratei de Schimb, adică să menţină fluctuaţia cursului de schimb între moneda naţională şi moneda Euro în limitele impuse de acest mecanism. Beneficiile aderării la Zona Euro, ca de altfel şi costurile acestui demers, sînt de natură economică, socială şi politică – a subliniat, pe lîngă multe alte aspecte, Prof.univ.dr. Mihaela Luţaş.

Stilul de viaţă este un diamant virtual, dar cu feţe reale, spunea, în debutul conferinţei sale Prof. dr. Nicolae HÂNCU. Stilul de viaţă la români: ştim să trăim sănătos? Aceasta a fost tema conferinţei distinsului amfitrion al Galelor, în cuprinsul căreia vorbitorul a atins cîteva probleme de mare actualitate, precum: Ce înseamnă stilul de viaţă?, Cum trăim?, ‘’Capcanele’’ din alimentaţie, Alimente ‘’bio’’, Legătura nutriţie-genetică etc. Sănătatea este rezultatul îngemănării stilului de viaţă cu zestrea genetică, acea zestre pe care Lucian Blaga, cu 50 de ani în urmă, spunea că nu o cunoaştem. Nici astăzi nu o cunoaştem suficient şi, chiar dacă o parte din ea o cunoaştem, nu o putem influenţa. Stilul de viaţă reprezintă suma comportamentelor umane: nutriţia, mişcarea, somnul, consumul de alcool, fumatul, atitudinea la volan sau ca pietoni, consumul de droguri, expunerea la soare, coabitarea cu stresul. Toate componentele sînt importante, pentru că „toate se leagă de toate”. Prin controlul acestor comportamente contribuim la sănătate, precum şi la prevenirea majorităţii bolilor cronice: boli cardiovasculare, diabet zaharat, obezitate, cancere, boli pulmonare. Lista poate fi completată cu boala Alzheimer, boli cronice de ficat şi de rinichi sau boli osteoarticulare. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a patologiei umane este influenţată de calitatea stilului de viaţă. Nutriţia se referă la aportul caloric şi nutriţional conform necesarului. Toţi, la toate vîrstele, ar trebui să fim interesaţi de nutriţie. Ar trebui să ne cunoaştem necesarul de calorii pentru ca aportul lor să fie modelat pe măsură. La fel şi aportul substanţelor nutritive care sînt incluse în alimente. Consumul acestora ar trebui să se facă în funcţie de cunoscuta piramidă alimentară formată din: cereale şi produse cerealiere, fructe şi legume, carne, ouă şi brînzeturi, grăsimi solide şi lichide (uleiuri vegetale), precum şi hidraţi de carbon rafinaţi. Dacă prima categorie (cerealele şi produsele cerealiere) se găseşte la baza piramidei, ultimele (grăsimile şi dulciurile) ar trebui să fie la vîrful piramidei, ceea ce reprezintă un indiciu asupra cantităţilor pe care să le consumăm zilnic.

Drumul alimentelor de la producător pînă la farfuria noastră este lung, adesea labirintic, influenţat de procesări mai mult sau mai puţin nocive pentru sănătate, iar consumatorul ar trebui să cunoască date esenţiale din această categorie. Poate că cel mai important este să aibă abilitatea de a cumpăra corespunzător (să ştie să citească etichetarea), să pregătească mîncare conform standardelor moderne (prăjelile nu mai au ce să caute în bucătăria noastră) şi să mănînce sub forma a trei mese principale şi a două-trei gustări (care pot fi opţionale). Principiile alimentaţiei sănătoase trebuie să fie aplicate indiferent de unde mîncăm, la orice vîrstă şi, evident, toată viaţa. Mişcarea este un bun furnizor de sănătate. Ea trebuie aplicată zilnic, sub diferite forme, dintre care recomandăm, cu toată căldura, mersul pe jos, prin care se poate îmbina utilul (cumpărături) cu plăcutul. Mersul la „sală” sau la piscină este extrem de folositor şi plăcut, dar mare consumator de timp. Sugerăm să aducem „sala” acasă, sub forma bicicletei de cameră sau a benzii pe care să o folosim zilnic. Somnul ar trebui să fie de 7-8 ore pe noapte, dintre care una-două ore înainte de miezul nopţii. Abaterile de la aceste norme constituie factori de risc pentru apariţia diabetului zaharat de tip 2, obezităţii şi hipertensiunii arteriale. Consumul de alcool este frecvent întîlnit, din vremuri imemoriale, şi, cu siguranţă, îl va însoţi pe om întotdeauna. El nu este obligatoriu pentru un stil de viaţă sănătos, dar se sugerează că un aport zilnic de un pahar-două de vin, sau o bere, sau 30ml de tărie, sînt rezonabile. Ceaiul şi cafeaua, la fel ca şi consumul de apă, sînt factori importanţi, atît pentru hidratare, cît şi pentru sănătate. Fumatul şi consumul de droguri sînt două comportamente extrem de periculoase pentru sănătate, faţă de care ar trebui să avem toleranţă zero! Expunerea la soare este aproape de neconceput, în special în perioade de vacanţă. Ea este sursă de sănătate, dar şi de risc (cancer de piele, atunci cînd este abuzivă)! Exerciţiul creierului, mai ales după o anumită vîrstă, trebuie să fie zilnic şi de mai multe ori pe zi, prin diferite metode. Se spune că dacă nu utilizăm creierul, îl pierdem! Este firesc să ne întrebăm cum trăim, ce stil de viaţă avem. Unii au un stil de viaţă sănătos. Alţii nu, dar nici nu ştiu acest lucru. Dacă îl ştiu, nu ştiu ce să facă, iar dacă ştiu, nu pot să îl schimbe. Dacă pot, nu vor, iar dacă vor… încearcă, moment în care începe războiul cu ei înşişi. Principala armă pe care omul trebuie să o utilizeze este MODERAŢIA, adică echilibrul între obiceiurile bune şi cele mai puţin bune, ea reprezentînd un mod de viaţă, conform recomandărilor lui Aristotel. El spunea că moderaţia ar fi aurita cale de mijloc prin evitarea extremelor şi cultivarea virtuţii. În cazul nostru, extremele sînt hedonicul şi asceza, pasiunea şi raţiunea, virtuţiile şi viciile. Moderaţia se aplică la toate comportamentele umane, exceptînd fumatul şi drogurile, faţă de care, repetăm, toleranţa trebuie să fie zero.

Ce ne rezervă viitorul? Savarin a spus: „Spune-mi ce mănînci ca să-ţi spun cine eşti.” Completîndu-l, afirmăm: spune-mi ce stil de viaţă ai ca să-ţi spun cine vei fi. Aducem astfel în discuţie viitorul, care, aşa cum scria Oscar Wilde, „nu ne trimite heralzi”, deoarece este prea inteligent şi prea crud să o facă. Totuşi, credem că stilul de viaţă este heraldul sănătăţii noastre viitoare. Putem să optimizăm stilul de viaţă? Ei bine: „nici nu ne imaginăm cîte lucruri inimaginabile putem să facem” (citat din filmul The Imitation Game) – a conchis Prof.dr. Hâncu.

• Momentul de muzică a fost oferit, din nou, de valoroasa soprană Arona Bogdan, acompaniată la pian de Cesare Catani. Un duet cameral de înaltă clasă, în interpretarea căruia rafinatele lieduri ale lui Enescu pe versuri de Clément Marot şi cele cîteva canzonete napoletane s-au făcut auzite în toată frumuseţea sonorităţilor pe care aceste bijuterii muzicale le conţin. O plăcută surpriză, la final, apariţia fratelui geamăn al Aronei Bogdan, proaspăt student la Conservator, care a interpretat liedul lui Tiberiu Brediceanu ‘’Arde-mi-te-ai codru des’’.

Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro
Foto: Ioan-Mircea Corpodean