Liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan: Construcţia autostrăzii Sebeş-Turda – o prioritate a Guvernului României

Şeful social democraţilor clujeni Remus Lăpuşan vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj despre cum s-a implementat programul de guvernare USL în judeţul Cluj, precum şi despre dificultăţile apărute odată cu demararea proiectelor propuse la nivel local şi judeţean. Totodată, Lăpuşan nu ezită să-şi dezvăluie nemulţumirile faţă de administraţia locală şi judeţeană.
    Rep: Domnule preşedinte Remus Lăpuşan, peste puţin timp se împlineşte un an de la cîştigarea de către USL a alegerilor parlamentare. În ce măsură s-a putut implementa în judeţul Cluj programul naţional de guvernare al USL şi cum au beneficiat clujenii de pe urma guvernării social liberale?
    Remus Lăpuşan: Ştiţi ce îmi doresc cel mai mult? Să nu mai gîndim şi să proiectăm politica pe cicluri electorale, ci pe generaţii, cu direcţii şi viziuni care să „afecteze” pozitiv copiii şi nepoţii noştri.
O bună parte din măsurile aplicate în ultimul an au un impact imediat, iar aici vă reamintesc reîntregirea salariilor şi returnarea către pensionari a banilor reţinuţi ilegal de PDL la plata CASS. De asemenea, ne-am ţinut de cuvînt şi am crescut salariul minim pe economie la 800 de lei, am deblocat subvenţiile pentru agricultori şi am reintrodus ajutoarele pentru însoţitorii persoanelor cu handicap. Pe termen lung, am crescut investiţiile în infrastructură, am redeschis 17 spitale dintre cele închise de guvernul PDL, am extins SMURD-ul (inaugurînd un punct SMURD şi la Mociu) şi am introdus internet în foarte multe şcoli. Vă reamintesc: în primele şapte luni din 2013, România a ajuns pe locul doi în UE la creşterea producţiei industriale, cu 7,8%, iar estimarile de creştere economică de 2,5%, revizuite pozitiv de analiştii de la The Economist sînt o dovadă a faptul că nu guvernăm călduţ, doar în perioada alegerilor.

Rep: Care sînt dificultăţile pe care le-aţi întîmpinat în implementarea proiectelor şi reformelor propuse?
    Remus Lăpuşan: Uitaţi, nu-mi place să arăt cu degetul, însă, doar în acest an am fost nevoiţi să acoperim datoriile guvernelor PDL! Să vă dau un mic exemplu: este vorba de o sumă deloc mică, 188 milioane lei, care acoperă datoriile lăsate de dl. Boc pentru Autostrada Transilvania, care, fie vorba între noi, acum cîţiva ani asigura cu patos că „Autostrada se execută, nu se discută!” Apoi, ţin să vă reamintesc cu ce ne-am confruntat, ce am analizat şi rezolvat: sistemul corupt din cadrul ANAF, sub bagheta d-lui Blejnar, peste 100 de milioane de euro pagubă la Poşta Română, apoi 1,2 miliarde de euro prejudiciu produs de PDL şi “băieţii deştepţi” Hidroelectricii, paguba de 700 de milioane de euro, o adevărată bombă socială la Oltchim, şi să ştiţi că exemplele pot continua. De asemenea, am descoperit o problemă şi mai gravă, la nivel de mentalitate: România nu a avut în aceşti ani un proiect naţional, de viitor, PDL şi preşedintele Băsescu promovînd în permanenţă retorica urii, divizarea comunităţii şi, în final, ca rezultat, însingurarea lor printre contemporani.

    Rep: Candidaţii PSD s-au prezentat la alegerile parlamentare cu o gamă foarte largă de proiecte şi planuri pentru clujeni. În ce măsură au fost realizate şi cum apreciaţi activitatea acestora?
    Remus Lăpuşan: Avem trei parlamentari foarte harnici, care şi-au pus amprenta atît în colegiile lor cît şi în restul judeţului. Cred că s-a observat interesul d-nei Aurelia Cristea şi al domnilor Cornel Itu şi Alexandru Cordoş pentru identificarea unor soluţii de finanţare a Autostrăzii Transilvania, rezolvarea problemelor sociale, atît din zona de munte, cît şi în restul colegiilor precum cel din zona Dejului, inclusiv centura de ocolire a Dejului. Sprijinul lor pentru proiectele de nivel regional este extrem de important: Spitalul Regional de Urgenţă sau pista de 2.100 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.

    Rep: Conduceţi filiala PSD Cluj şi deţineţi şi calitatea de consilier judeţean. Ţinînd cont de aceste aspecte, pentru perioada imediat următoare, pentru următorul an, sau pentru următorii trei pînă la încheierea actualului mandat, care ar fi cele mai importante proiecte pe care vă concentraţi la nivel judeţean, dar şi local?
    Remus Lăpuşan: În acest an ne-am axat pe cîteva proiecte extrem de importante pentru dezvoltarea judeţului Cluj: construcţia autostrăzii Sebeş-Turda, o prioritate a guvernului României, cu o lungime de 70,2 kilometri, identificarea unor soluţii de finanţare a Autostrăzii Transilvania,  Spitalul Regional de Urgenţă care este o altă prioritate pentru guvernul Ponta şi nu în ultimul rînd investiţia de la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca (pista de 2.100 m) este una de interes regional, un obiectiv strategic, o prioritate zero, care va fi finalizată cît de curînd! Constituirea la Cluj a primului Cluster Agricol din România, prin acesta dorind să aducem la aceeaşi masă reprezentanţi ai producătorilor agricoli clujeni, ai procesatorilor şi ai marilor companii de retail. S-au demarat lucările la drumurile judeţene, pe tronsoanele (DJ 105 T – Cluj-Napoca-Coruş-Berind; DJ 109 C – Gherla; DJ 172 F – Gherla-Mica; DJ 172 F – Mica – limita cu judeţul BN; DJ 109 C – Gherla – Ţaga – Cămăraşu), modernizarea DN1 pe segmentul Turda-Cluj-Napoca, investiţie în valoare de 15,8 milioane lei, extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din judeţul Cluj sînt alte investiţii din ultimul an. Dorim să facem funcţionale şi sistemele de irigaţii din zona Turda – Cîmpia Turzii, o soluţie optimă pentru revigorarea terenurilor din acest areal. Un alt proiect de anvergură naţională a fost inaugurat săptămîna trecută, Combinatul Social de la Cîmpia Turzii, unde au şi început recrutările, în faza iniţială fiind angajaţi 180 de şomeri (250 în final), foşti salariaţi ai combinatului Mechel Cîmpia Turzii, care vor începe serviciul în ianuarie 2014.
O urgenţă a fost şi problema gunoaielor care a fost abordată prin redemararea unui proiect cu finanţare europeană pentru construirea unui depozit ecologic de deşeuri pe raza comunei Feleac, de lîngă Cluj-Napoca. Construirea abatorului de la Iclod, proiect necesar fermierilor din judeţul Cluj, şi construcţia centrului de colectare a legumelor şi fructelor din Cîmpia Turzii sînt alte obiective în curs de derulare. Ministerul Mediului a alocat de curînd şi un milion de lei pentru continuarea amenajării grădinii zoologice de la Turda.
De asemenea, ne bucurăm să amintim că la Cîmpia Turzii, în curînd, va fi inaugurată o investiţie privată de 16.000.000 euro, care va genera aproximativ 60 de locuri de muncă, în stadiu de pregătire fiind şi o investiţie privată de 7.000.000 euro, care va crea alte 200 locuri muncă, iar alta, finalizată,  în valoare de 5.000.000 de euro va  aduce circa 15 locuri de muncă pentru Cîmpia Turzii.

    Rep: Ce nemulţumiri aveţi vizavi de administraţia judeţeană şi locală?
    Remus Lăpuşan: Sînt convins că exerciţiul guvernării locale, la nivel de judeţ, poate fi îmbunătăţit, colaborarea în USL fiind una corectă. În ceea ce priveşte administraţia locală, chestiunea este relativ simplă. Avem un primar preocupat de politica naţională, care a abandonat problemele oraşului fantomelor din primărie. Ocazional mai amestecă o mămăligă, cară nişte cartofi sau morcovi. Sigur, este simpatic, dar credem că locuitorii Clujului au nevoie de un primar serios şi extrem de axat pe problemele oraşului. După cum bine vedeţi, gunoaiele ne inundă, cîinii comunitari sînt ascunşi oficial pe hîrtie, dar prin cartiere sînt activi, drumurile din oraş nu sînt într-o stare bună, locurile de parcare sînt puţine, iar spaţiile verzi aproape inexistente. Cel mai grav este faptul că oraşul nu are un proiect de viitor, PDL şi Boc introducîndu-ne într-o periodică cîrpeală electorală. Este foarte puţin şi, da, sînt nemulţumit de ce se întîmplă în primărie!

    Rep: O componentă importantă în viaţa unei comunităţi o reprezintă mediul. Judeţul Cluj are din acest punct de vedere mari probleme. Spre exemplu, nu avem încă pentru oraşul reşedinţă de judeţ o groapă de gunoi, iar la Turda deşeurile provenite de la fosta uzină chimică  provoacă încă grave probleme de sănătate locuitorilor din zonă. Totodată, mari suprafeţe de păduri au fost rase fără să se facă alte împăduriri, iar în oraşe spaţiile verzi sînt foarte puţine. Văile şi rîurile sînt pline de munţi de rumeguş, iar pe lacurile Tarniţa şi Beliş, din care beau apă sute de mii de oameni, circulă bărci cu motor, ce generează o poluare destul de mare. Cînd credeţi că autorităţile vor acorda o mai mare atenţie aspectelor de mediu din judeţul nostru?
    Remus Lăpuşan: Problema gunoaielor este în atenţia noastră şi, aşa cum v-am spus şi mai sus, lucrarea blocată în anii de guvernare PDL a redemarat în 2013. În ceea ce priveşte situaţia pădurilor defrişate ilegal, vreau să amintesc că pasivitatea Ministerului Mediului şi Pădurilor sub guvernarea PDL a permis ca  în România în fiecare oră să fie defrişate 3 hectare de zonă împădurită,  astfel că ţara noastră pierdea 28.000 de hectare de pădure)an (2011-2012). Atitudinea autorităţilor centrale s-a transferat şi în teritoriu, astfel că judeţul Cluj a ajuns încă într-un top nedorit.

După cum bine ştiţi, în guvernarea USL, mafia forestieră a fost lovită din plin, aici prefectul Clujului, domnul Gheorghe Vuşcan, şi ministrul Lucia Varga fiind extrem de prezenţi în zonele rase, după cum spuneaţi şi dumneavoastră. În ceea ce priveşte navigarea bărcilor cu motor şi a skijet-urilor pe lacurile Tarniţa şi Fîntînele situţia este simplă: oficialii Gărzii Naţionale de Mediu, alături de reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Pădurilor au modificat în 2011 Hotărîrea de Guvern 665 din 2008, prin care lacul Tarniţa (sursă de apă potabilă pentru clujeni) a fost declarat navigabil, interzicînd orice formă de navigare, dublată de Decizia 147/1994, a Consiliului Judeţean Cluj, care a declarat lacul Tarniţa ca Zonă Naturală Protejată de Interes Judeţean. Autorităţiile trebuie să pună legea în aplicare prin instituţia abilitată. Că tot întrebaţi mai sus de administraţia locală, vreau să vă aduc aminte că PSD Cluj susţine iniţiativa civică SOS Lacurile Gheorgheni, cît şi crearea unui parc mare în zona pădurii Hoia din Cluj-Napoca. Credem că spaţiile verzi pot reprezenta un plămîn comunitar necesar tumultului cotidian al oraşului nostru.
Interviu realizat de Cosmin Puriş