În intervalul 1992-2011: Maghiarii din judeţul Cluj au scăzut cu 29 la sută iar germanii cu mai mult de jumătate

Aproximativ 23 de clujeni de peste 65 de ani revin la o sută de persoane cu vîrstă de muncă (15-64 de ani), potrivit rezultatelor definitive privind populaţia din judeţul Cluj ale Recensămîntului din 2011, în timp ce în 2002 erau 20 de persoane vîrstnice la o sută de persoane cu vîrstă de muncă. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică(DRS) Cluj, în 1992, la o sută de persoane cu vîrstă de muncă reveneau aproape 17 persoane în vîrstă de 65 de ani şi peste, în 2002 – aproape 20 de persoane, în timp ce în 2011 raportul a ajuns la 23 de persoane vîrstnice la o sută de persoane cu vîrstă de muncă.

Totodată, numărul de persoane vîrstnice care revin la o sută de persoane tinere (sub 15 ani) a crescut de la aproximativ 53 în 1992, la aproape 92 în 2002, pentru a ajunge la aproape 120 în 2011. De asemenea, numărul de persoane tinere (sub 15ani) şi vîrstnice (65 ani şi peste) care revin la 100 de persoane în vîrstă de muncă (15-64 ani) a ajuns la 42 în 2011, în timp ce în 2002 era de 41 de persoane, iar în 1992 de 47. „Generaţiile născute după 1989, mult mai reduse ca dimensiune, se vor afla pe piaţa muncii în anii 2020-2030 şi vor avea de întreţinut economic o populaţie vîrstnică numeroasă, inactivă economic. Dacă în 1992, la 100 de persoane adulte reveneau aproape 16 persoane în vîrstă de 65 ani şi peste, iar în anul 2002 aproape 20 de persoane, în 2011 raportul s-a adîncit la 23 de persoane vîrstnice la 100 persoane în vîrstă de muncă. Sarcina economică a populaţiei adulte, compusă din generaţiile mici născute în ultimii douăzeci de ani, va cunoaşte mai mult decît o dublare. Deci se creează un dezechilibru, cu mare risc, de adîncire în viitor, între acel segment al populaţiei cu potenţial de contribuabil şi celălalt, cu potenţial de beneficiar”, se arată în documentul Direcţiei Regionale de Statistică Cluj.

Potrivit datelor definitive privind populaţia din judeţul Cluj ale Recensămîntului din 2011, după anul 1992 judeţul Cluj intră într-un proces accentuat de îmbătrînire demografică, ponderea populaţiei tinere reducîndu-se, dar crescînd cea a populaţiei vîrstnice. „Declinul demografic al populaţiei nu provine din creşterea mortalităţii, ci din reculul natalităţii şi menţinerea acesteia la valori scăzute, mult sub nivelul de înlocuire a generaţiilor şi din migraţia externă a persoanelor tinere şi a celor apte de muncă”, spun experţii clujeni în statistică. Populaţia şi structura populaţiei judeţului stabile după etnie, la ultimul recensămînt este următoarea: români-520.885(80,09%), maghiari-103.591(15,93%),  romi-22.531(3,46%), germani-687(0,11%), ucraineni-173(0,03%), evrei-185(0,03%) şi italieni-154(0,02%).  În judeţul Cluj mai trăiesc 89 de turci, 58 de ruşi lipoveni, 10 tătari, 25 de sîrbi, 54 de slovaci, 78 de greci, 11 cehi, 29 de polonezi, 11 chinezi, 66 de armeni, 16 ceangăi şi 6 macedoneni.

În municipiul Cluj-Napoca, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, distibuţia pe baza criteriului etnic a populaţiei este următoarea: români: 245.737, adică 75,7%; maghiari: 49.565, adică 15,3%; romi: 3.273, adică 1%; germani 544, adică 0,16%; evrei: 155, adică 0.04%; ucrainieni: 127, adică 0,039%. În municipiul Cîmpia Turzii trăiesc 17.986 de români, 1479 maghiari, 1.125 romi, 11 germani şi 4 turci. La Dej, recensămîntul arată că sînt 27.400 de români, 3.781maghiari, 344 romi şi 12 germani. În Gherla trăiesc 15.952 de români, 3.435 maghiari, 735 romi şi 16 germani, iar la Turda sînt 36.785 de români, 3.905 de maghiari, 2.603 romi şi 35 de germani. În Huedin sînt 5.282 români, 2.598 maghiari şi 1.057 romi.

În analiza făcută de DRS Cluj se arată că numărul persoanelor de etnie germană s-a redus cu mai mult de jumătate în intervalul 1992-2011, iar a celor de etnie maghiară a scăzut cu 29%. „În structura pe etnii a populaţiei se remarcă, îndeosebi, creşterea ponderii populaţiei de etnie română în 2011 faţă de recensămintele anterioare”, precizează DRS Cluj. DRS Cluj mai semnalează că din punct de vedere al religiei, în perioada 1992-2011, cea mai mare scădere s-a înregistrat în rîndul populaţiei de religie reformată şi greco-catolică. De asemenea, structura populaţiei dupa limba maternă a urmat un trend asemănător structurii populaţiei după etnie, limbile maghiară şi germană înregistrînd ponderi mai mici în 2011 comparativ cu recensămintele anterioare.

Cît priveşte nivelul de educaţiei a locuitorilor judeţului Cluj, potrivit DRS Cluj, nivelul s-a îmbunătăţit constant şi semnificativ. „Proporţia persoanelor cu studii superioare în totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste s-a dublat în intervalul 2002-2011, iar cea a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie s-a redus sensibil. La 20 octombrie 2011, ponderea persoanelor analfabete era de 0,78%,  la jumătate fată de recensămîntul din 2002. Este de menţionat faptul că, în toată perioada, populaţia cu studii medii şi superioare a judeţului Cluj s-a situat peste media pe ţară, iar cea cu nivel scăzut de educaţie sub media naţională”, menţionează DRS Cluj.
Cosmin PURIŞ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.