Remember: 125 de ani de la naşterea lui VICTOR PAPILIAN

Moto: ‘’Geniul este o puternică făclie pe calea descoperirii marii  arte de a fi fericit!’’   (Stendhal, scriitor francez, 1783-1842)
Papilian_VictorGenialitatea reprezintă cea mai înaltă formă de dezvoltare a aptitudinilor spirituale ale unei persoane, întruchipate în creaţii de o deosebită originalitate, în domenii majore de activitate, dar mai ales din istorie, social-cultural, ştiinţific. De aceea, în ‘’Clepsidra Timpului’’ găsim nume celebre, precum ale grecilor antici: Thales din Milet (624-546 î.H., matematician şi filosof), Anaximandros (610-546 î.H., filosof, astronom, geograf), Anaximenes (585-528 î.H., filosof şi astronom), socotiţi a fi primii oameni de ştiinţă ai omenirii. Alături de aceştia – titani ai muzicii clasice, compozitori şi interpreţi, dintre care amintesc, cu emoţie de meloman, pe: germanii J.S.Bach (1685-1750) şi L. van Beethoven (1770-1827), polonezul F. Chopin (1810-1849) şi românul George Enescu (1881-1955). Şi tot în acelaşi cadru de consacrare excepţională îşi găsesc justificată prezenţa pe cel mai înalt piedestal poeţii antici latini Lucretius Titus Carus (95-55 î.H.) şi Publius Ovidius Naso (43-17 î.H., sublimul nostru văr roman). În timp ce, dintre umaniştii francezi îi amintesc cu plăcere pe: F. Rabelais (1494-1553) şi La Fontaine (1625-1685, cel mai bun fabulist din lume), împreună cu renascentistul englez W. Shakespeare, cel mai vestit dramaturg al tuturor timpurilor, chiar dacă a fost tentat ‘’să dea un regat pentru un cal’’, şi reprezentantul literaturii americane moderne, Mark Twain (1835-1910). Aceasta în timp ce, în estul Europei, se remarca printr-un geniu poetic de neegalat în metaforă şi filosofia vieţii Mihai Eminescu, cel mai mare poet român, în acest context amintindu-l şi pe inegalabilul istoric, filosof, scriitor şi profesor Nicolae Iorga (1871-1940).

Iată, aşadar, cîteva argumente pentru un cadru de prezentare cît mai adecvat unuia dintre cei mai valoroşi oameni de ştiinţă şi de cultură din România inter şi postbelică, un strălucit slujitor al lui Hipocrate – VICTOR PAPILIAN (n. la 17 iunie 1888 la Galaţi şi m. la 15 august 1956 la Cluj), profesor doctor de anatomie, antropologie şi embriologie, fondatorul Şcolii clujene de profil şi printre primele din România, autorul primului tratat anatomic şi de albume anatomice, cu planşe fotografice şi desenate pentru disecţie, precum şi al recunoscutului ‘’Tratat de Istoria Antropologiei în România’’. Reputat prozator care a semnat nenumărate volume sub pseudonimul Sylvius Rolando, dramaturg şi violonist excelent, în tinereţe studiind la Conservatorul din Bucureşti, la clasa de vioară, a fost atestat mai tîrziu ca prim-violonist în Orchestra Ministerului Instrucţiunii Publice şi Cultelor sub bagheta dirijorului Gheorghe Dinicu. A mai făcut parte şi dintr-un cvartet de muzică de cameră, avîndu-l coleg la violoncel pe marele dirijor de mai tîrziu, George Georgescu (1887-1964, fost elev al lui Richard Strauss). Apoi, în perioada anilor 1934-1936 a condus Opera Română din Cluj, iar între anii 1936-1940 a fost directorul Teatrului Naţional din Cluj. În calitatea sa de regizor de teatru şi operă, pentru care s-a instruit în prealabil în Italia, a fondat Orchestra simfonică a Filarmonicii ‘’Gheorghe Dima’’.

Dintre volumele sale de succes pot fi amintite: Ne leagă pămîntul (1926), Sufletul lui Faust (1928), În credinţa celor 7 sfeşnice (1937), Fără limită (1937), Vecinul (nuvele, 1938), Nuvele olteneşti (1946), De dincolo de rîu (1938), Bogdan infidelul ş.a. Romanul Chinuiţii nemuritori a apărut postum, în 1986. Sub aspect ziaristic a colaborat cu succes la publicaţiile timpului – Gînd românesc, Darul vremii, Pagini literare, Ramuri etc. În anul 1936 a înfiinţat şi condus Societatea Scriitorilor din Ardeal, iar în 1941 a fost ales membru activ al Scriitorilor Români din Bucureşti.

Din nefericire, în anul 1950 a fost condamnat la închisoare de către regimul comunist, fiind catalogat ‘’adept al ideologiei burgheze’’.

Personalitatea sa genială a fost omagiată acum cîţiva ani de Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România (SMSPR) în cadrul unui simpozion comemorativ, placîndu-i-se figura pe un perete anume destinat, alături de alţi mari corifei români plecaţi în eternitate. Acţiunea s-a desfăşurat la Facultatea de Medicină Generală din Bucureşti, în prezenţa unui public numeros, şi la care, cu emoţie, a participat şi semnatarul acestui Remember în calitate de discipol şi membru fondator al SMSPR.
Dr. George M. GHEORGHE

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.