Brazilia – ecouri de primăvară arabă

El Periodico

Manifestaţiile au început în Brazilia în urmă cu o săptămînă la apelul Mişcării Pase Libre (MPL) formată în mare parte din studenţi şi profesori. Reţelele sociale, într-o ţară cu 50 de milioane de utilizatori, au devenit principalul instrumentul politic. Marţi, 18 iunie, seara, zeci de mii de manifestanţi s-au strîns din nou în centrul oraşului Sao Paulo. “Ecouri de primăvară arabă”, spun analiştii. “La fel ca indignaţii europeni”, sînt de părere alţii, în timp ce mulţi compară mişcarea cu “Occupy Wall Street”.

“Au ceva de spus”, titrează revista Epoca, fără să caute comparaţii. Creşterea tarifelor la transportul în comun a fost detonatorul protestelor, dar cei care au coborît în stradă resping în primul rînd partidele tradiţionale şi politicile orizontale. “Fiecare majorare a tarifelor exclude mai mulţi oameni de la transportul public şi îi exclude din oraş”, explică Nina Cappello, de la MPL. Preţurile la bilete au crescut de la 3 la 3,20 reali (de 1,5 la 1,6 dolari). Este o creştere cu 20 de cenţi de reali, dar, potrivit analiştilor, trebuie văzut ca un vîrf de aisberg care ascunde nemulţumiri mai adînci.

Guvernul Partidului Muncitorilor (PT) a crezut că singura sa bătaie de cap va fi desfăşurarea Cupei Confederaţiilor, dar a intervenit ceva neaşteptat. “Cine va împiedica desfăşurarea evenimentelor va înfrunta determinarea guvernului… Manifestaţiile vor fi tolerate în anumite limite”, a avertizat ministrul brazilian al sporturilor. Preocuparea autorităţilor merge însă mai departe, avînd în vedere că în iulie Brazilia se pregăteşte să primească întîlnirea mondială a tineretului, care se va bucura de prezenţa papei Francisc.

Tinerii se simt dezamăgiţi de PT care, spun ei, de zeci de ani a uitat să mai “lupte” şi nu s-a orientat decît spre combaterea sărăciei. Protestele intervin într-un moment în care ţara nu a reintrat pe făgaşul creşterii. Pentru anul acesta se aşteaptă să fie de 2,3%, o cifră care nu reuşeşte să acopere cheltuielile unei ţări de 200 de milioane de locuitori. Pe lîngă preţul la transport, şi cele ale alimentelor au crescut cu 13 % anul acesta. În urmă cu cinci ani, cînd a izbucnit prima criză financiară internaţională, Brazilia a ieşit din impas cu o politică statală de încurajare a investiţiilor şi consumului.

Obţinerea organizării Cupei Mondiale 2014 şi a Jocurilor Olimpice din 2016, la Río de Janeiro, a fost văzută la început ca o binecuvîntare. O oportunitate pentru a aprofunda dezvoltarea. Mulţi brazilieni se plîng că nici măcar nu vor putea plăti preţul unui bilet de intrare (cel mai ieftin costă 60 de dolari). Alţii sînt de părere că se fac cheltuieli prea exagerate. Miticul stadion carioca Maracana este deja depăşit, deşi a fost supus unui program de reabilitare în 1996, la recomandarea FIFA, în valoare de 37,2 milioane de euro. Zece ani mai tîrziu, pentru desfăşurarea Jocurilor Panamericane, s-au cheltuit alte 106 milioane de euro. Iar pregătirea stadionului Maracaná pentru Mondialul din 2014 va însemna o cheltuială suplimentară de 310 milioane de euro, echivalentul a patru stadioane în Coreea de Sud, la competiţia din 2002.

Reprimarea protestelor din ultimele zile în Brazilia a provocat uimire. Revista Istoe a comparat-o cu cea din vremurile dictaturii (1964-85). De fapt, Poliţia Militară este una din moştenirile regimului militar de care democraţia nu a putut să scape. Serviciile de informaţii ale PM au ajuns chiar să acuze grupurile punk, anarhişti şi militanţi ai Partidului Socialism şi Libertate (PSOL) că se află în spatele protestelor, comparînd acţiunile lor cu cele ale unei “mişcări de gherilă”.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.