Adevăratele comori ascunse ale Transilvaniei

New York Times

Transilvania, cu pădurile sale dese şi dealurile verzi, de la poalele Munţilor Carpaţi, este o regiune potrivită doar pentru cei mai îndrăzneţi “vînători de case”. În Transilvania există proprietăţi de vînzare, dar, uneori, acestea nu sînt uşor de localizat, iar cadastrele pot fi uneori dificil de verificat. De asemenea, este greu să găseşti lucrători calificaţi pentru restaurări, iar unele sate izolate din această zonă istorică din centrul României sînt accesibile doar cu ajutorul unor vehicule utilitare sport.

Giovanna şi Paolo Bassetti povestesc că au distrus două Land Rover-uri într-un an, în căutarea proprietăţii pe care şi-o doreau. După ce au vizitat aproximativ 30 de sate, în 2005, cuplul a descoperit într-un final o clădire veche, în paragină, într-un sat liniştit, dominat de o biserica fortificată din secolul al XIV-lea, la marginea unei păduri vaste de pe Podişul Tîrnavelor.

Soţii Bassetti au plătit statului român echivalentul a 20.000 de euro pentru o fermă construită în jurul anului 1850, la care s-au adăugat 6.000 de euro pentru onorariile avocaţilor şi pentru cheltuielile administrative şi juridice.

În urma unei renovări care a costat 200.000 de euro, casa a oferit un spaţiu de locuit de 450 de metri pătraţi. Casa şi hambarul au fost comasate, iar unele camere interioare au fost transformate în zone luminoase, deschise. Din stradă, casa are un aspect tradiţional săsesc: ziduri construite din piatră şi cărămidă roşie şi un acoperiş de ţiglă roşie.

Proiectul a mers atît de bine, încît, de-a lungul anilor, cei doi au cumpărat alte nouă case din sat. Trei dintre acestea au fost transformate în case de oaspeţi, folosind mulţi lucrători locali. În prezent, cuplul locuieşte în Brazilia, dar Giovanna se întoarce în Transilvania de cîteva ori pe an pentru a verifica casele de oaspeţi şi a superviza reparaţiile în curs, iar familia revine pentru o vacanţă de două săptămîni. În restul timpului, prima lor casă şi alte trei sînt închiriate turiştilor, a căror prezenţă, alături de activităţile agricole din zonă, au constituit motorul economic al regiunii. Celelalte case sînt de vînzare, însă doar unor proprietari care promit să le restaureze în stil tradiţional.

Transilvania este o regiune unde amestecul de limbi vorbit de locuitorii săi este sprijinit şi de legislaţia locală, în condiţiile în care minorităţilor de o anumită dimensiune le este garantat dreptul ca limbile lor să figureze alături de cea română în diferite ocazii. Spre exemplu, în Micloşoara, la vest de Braşov, strada principală se cheamă atît “Strada Principală” cît şi “Fö Utca”, în limba maghiară.

Diversitatea lingvistică a fost cea care l-a atras şi pe Contele Tibor Kalnoky, născut în Germania şi crescut în Franţa, după ce familia sa a fugit din sat în secolul al XX-lea. În 1997, contele a început restaurarea celor peste 20 de clădiri de pe proprietatea familiei sale din acest sat.

Cea mai cunoscută realizare a sa fost într-un mic sat din apropiere, la capătul unui drum de ţară accidentat – un loc numit Valea Zălanului în română şi “Zalanpatak” în maghiară. Începînd din anul 2008, contele a început aici restaurarea a trei case de lemn şi a unui grajd pe care Prinţul Charles al Marii Britanii le-a cumpărat în acel an.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.