Bine aţi revenit la Cluj-Napoca, în paginile FĂCLIEI, Maestre ARBORE! RACURSIURI DESPRE ARTĂ

Un erudit, cu o biografie spirituală aşezată sub semnul umanismului renascentist, un exeget-om de ştiinţă, pasionat de iniţieri şi metodă într-o orchestraţie vizînd perfecţiunea. Grigore Arbore (pseudonim al lui Grigore Popescu, n. 11 iunie 1943, Pietroşiţa, judeţul Dîmboviţa) a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, secţia istorie veche şi arheologie (1965) şi Institutul de Arte Plastice ‘’N. Grigorescu’’, secţia istoria şi teoria artei (1970); Ph.D. pe lîngă Scuola Normale Superiore din Pisa (1975), în Istoria artelor, obţinînd şi doctoratul în Filologie la Universitatea din Bucureşti (1980). În perioada 1970-1972 a fost cadru didactic asociat la Institutul de Arte Plastice ‘’N. Grigorescu’’ din Bucureşti. Cărţi de istoria artei şi a culturii: Chagall (1971); Piero della Francesca (1975); Il futurismo (1975); Giovanni Bellini (1979); Cetatea ideală în viziunea Renaşterii. Studii privitoare la morfologia formelor urbane (1979); Forma ca viziune. Bernini şi stilistica barocului (1984) • Cărţi cu caracter socio-politic: Libertatea fără democraţie şi “glonţul de aur’’ (2005); Destrămări multicolore (2007).

IMG_0002Stabilit în Italia în 1987, Grigore Arbore a devenit membru al Consiliului Ştiinţific (1987-1994) al Grupului Elemond (Electa-Einaudi-Mondadori) şi director de colecţie la Electa (1994-1999). Superexpert în Consiliul Naţional al Cercetării (C.N.R.) al Italiei (1991-1995) şi “Senior scientist’’ în cadrul aceluiaşi organism din 1995 pînă în prezent. Coordonator ştiinţific al Fundaţiei Casa Regiunilor Mediteranei (Roma, 2007-2010). A susţinut cursuri de istoria artei şi arhitecturii la universităţile din Pisa (1987-1989), Veneţia (1989-1994) şi Ferrara (2000-2002). Este autorul uneia dintre principalele sinteze privind arta şi arhitectura barocului, lucrare intitulată Arte nell’età delle monarchie assolute (UTET, Torino, 1996), coordonator editorial al monumentalei colecţii La pittura in Europa, editată de Electa, precum şi al volumelor colective Cavalerii stepelor (Electa, Milano, 2000) şi De la Marea Adriatică la Marea Neagră. Veneţieni şi români: trasee de istorii comune (Ed. C.N.R. Roma, 2003).

De-a lungul timpului, Grigore Arbore a coordonat expoziţii internaţionale de anvergură, îngrijind şi cataloagele acestora, între care: Dacii (Florenţa, Palazzo Strozzi, 1997); Omul de Aur (Mantova, Palazzo Te şi Roma, Palazzo delle Esposizioni, 1988); Căile lumii: Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Trieste. Intelectualii evrei în cultura europeană între 1880-1930 (Trieste, Miramare, 1998-1999); Traian. La hotarele Imperiului (Ancona, 1998-1999); Creştinii din Orient. Spiritualitate, artă şi putere în Europa postbizantină (Trieste, Miramare, 1999-2000); Siberia. Oamenii fluviilor îngheţate (Trieste, Miramare, 2001).
Din anul 1982, reputatul om de cultură Grigore Arbore este Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Italiene, iar din 2003 – Cavaler al Ordinului Serviciul Credincios al României.

***
Isus între tâlhari. Scrieri de istoria artei şi a culturii
Cartea lui Grigore Arbore, Isus între tâlhari. Scrieri de istoria artei şi a culturii, publicată la Editura Litera, reprezintă o fascinantă incursiune în universul vizual şi cultural al umanităţii din Antichitatea tîrzie şi pînă spre secolul al XIX-lea. În cele 12 studii, grupate în două secvenţe tematice (Certitudinea metodei şi simbolul şi, respectiv, Umbre din secolul Luminilor), autorul abordează cîteva fenomene artistice şi culturale deosebit de interesante precum icoana sinaită din perioada preiconoclastă, arhitectura ideală a Renaşterii, umanizarea sacrului în arta aceleiaşi epoci, dar şi dezvoltarea cartografiei sau receptarea artei scitice în Rusia imperială etc. Nume de artişti recunoscuţi, ca Antonello da Messina, Piero della Francesca, Rafael, Giovanni Bellini, Tiziano, Johann Bernhard Fischer von Erlach, operele lor precum şi felul în care acestea au transformat modul de percepţie a lumii se află în centrul analizei. Respingînd principial „capcanele şuetei culturale”, ale unui discurs eseistic bazat pe impresia imediată, autorul îşi fundamentează demersul pe cercetare solidă şi erudiţie. Aceasta nu răpeşte întru nimic farmecul lecturii unui volum care ne poartă prin diferite momente şi spaţii ale omenirii, asemenea unei hărţi imaginare.

Semnele deloc convenţionale ale hărţii sînt reproducerile color ale operelor de artă discutate, aflate în numeroase colecţii muzeale de pe toate meridianele. Pentru a oferi o imagine cît mai integratoare privind  conţinutul bogat al volumului – iată o simplă parcurgere a cuprinsului: Certitudinea metodei şi simbolul (Repere sinaite în cristalizarea  tipurilor iconografice; Isus între tâlhari. Despre «Crucificarea» de la Muzeul Brukenthal şi cultura artistică a lui Antonello da Messina; Arhitecturile solemne ale lui Piero della Francesca şi problematicile conexe; Giovanni Bellini sau despre umanizarea sacrului; Despre ‘’impresionismul magic’’ şi ‘’dublul stil’’ în pictura lui Tiziano; Arta lui Giorgione şi oscilaţiile  criticii: cazul emblematic al interpretării Furtunii) • Umbre din secolul Luminilor (Ţinuturile din jurul Mării Negre şi cartografia folosită de navigatorii veneţieni pînă la începutul secolului al XVIII-lea; Johann Bernhard Fischer von Erlach şi eternizarea gloriei imperiale; Colecţia Siberiană a lui Petru I şi dilatarea orizontului scit; Arhitectura din Rzeczpospolita între ‘’sarmatism’’ şi baroc; Conversaţii în insula Afroditei; Rafael şi cultura artistică a secolului al XVIII-lea…), demers care explicitează, prin intermediul enunţurilor, direcţiile de cercetare, aria largă de preocupări a eruditului Grigore Arbore, scriitor, critic şi istoric de artă – domeniu  în care s-a exprimat la modul strălucit. Avem o carte pentru marea bibliotecă a spiritului, care nu se perimează niciodată!

***
Prozator şi poet sensibil şi rafinat, Grigore Arbore a încredinţat tiparului scrieri adunate în volumele: Exodul (1967); Cenuşa (1969); Auguralia (1972); Poeme (1974); Averse (1976); Stolul de argint (1979); Retrageri (1982); Din toate părţile (1984); Comentariul unui vis (2011). Din acest din urmă volum, reproducem poemul intitulat “Sună trîmbiţele violetelor’’, admirabil prin forţa metaforei, capabile să dematerializeze glasul poetului pentru a-l recompune la un alt nivel, superior, în imperiul eului liric.
‘’Sună trîmbiţele violetelor uşor răguşite/ peste satul meu ameninţat de ploaie/ şi eu umblu desculţ pe coline, frîng/ cu tremurînde mîini armonia/ instrumentelor vegetale concentrînd/ în mîini ultimele note repercutate de/ gîtlejul fugar al privighetorilor.// Sună trîmbiţele violetelor uşor răguşite/ deasupra cimitirului unde/ stă răstignit pe-o mulţime de cruci,/ hulit sau cinstit numele meu/ îngropat în lumină şi mîngîiat/ de oraşele plutitoare ale florilor/ înverşunate de primăvară. // Sună trîmbiţele violetelor uşor răguşite/ şi eu îngenuncheat lîngă ele ascult/ un glas mai vechi al meu descins/ sub pietrele lustruite de picăturile ploii./ Îl zăresc revenind spre lumină-nfrunzit,/ tras de un cal alb fără zăbale/ intrat cu coama-n asfinţit’’. Poezie atent elaborată în care e şi onirism, şi metafizică, şi trăire în sens expresionist, regăsindu-se şi structuri estetice rezultate din fluxul spontan al conştiinţei.

***
Şi o confesiune a distinsului nostru oaspete, la care ţinem şi care ne onorează: “Am debutat în noiembrie 1960 la Făclia din Cluj. Şeful secţiei literare a ziarului, Teofil Bălaj, m-a «botezat» cu pseudonimul Arbore…’’ Bun venit în paginile FĂCLIEI, Maestre ARBORE!

***
Editorială: Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi Editura Litera invită publicul interesat vineri, 7 iunie a.c., ora 16, la lansarea volumului Isus între tâlhari. Scrieri de istoria artei şi a culturii de Grigore Arbore. Vor vorbi despre carte: Acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii ‘’Babeş-Bolyai’’ Cluj-Napoca; Acad. Marius Porumb, director al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca; Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române; Dr. Călin Stegerean, director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Evenimentul va avea loc în Sala ‘’N. Tonitza’’ a Muzeului de Artă, în prezenţa autorului.

Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.