România via Canada. Singurătatea… medicului de cursă lungă: Dr. GEORGE FREUNDLICH – Diploma de Ambasador Internaţional pe tărîm umanitar, filantropic şi cultural

Ecourile evenimentului de anvergură internaţională găzduit, zilele trecute, de Consulatul General al României din Toronto (Canada) sînt încă vii, impresiile continuă să fie consemnate în diferite ziare, (“Daily Press”, “The Enterprise”), felicitările sosite din toate colţurile lumii pe adresa medicului româno-canadian, dr. GEORGE FREUNDLICH, prietenul nostru de peste Ocean, nu contenesc. Canadienii sînt foarte mîndri de  performanţele sale, de întreaga sa carieră medicală excepţională, de contribuţia sa la viaţa culturală a Canadei şi de gesturile sale de filantrop,  observînd, pe bună dreptate,  că este ceva rarisim ca guvernul unei ţări străine să recunoască meritele deosebite ale unui… canadian. În plus, Diploma de onoare (datată 1 decembrie 2012) are valoare specială şi datorită faptului că în 2012 s-au sărbătorit 150 de ani de diplomaţie românească (1862-2012).

 În cadrul evenimentului de  la sediul Consulatului General al României din Toronto, E.S. Consulul dr. Doru Liciu, în cuprinsul unei Laudatio extinse pe mai multe pagini, a ţinut să sublinieze, între altele, următoarele:  “Vă mulţumesc pentru că aţi venit la ceremonia organizată pentru dr. George Valentin Freundlich, care a fost distins de ministrul român al Afacerilor Externe, dl Titus Corlăţean, pentru realizările sale deosebite pe tărîm umanitar şi cultural’’. După ce a arătat că momentul sărbătoresc, programat iniţial la 1 decembrie 2012, a fost amînat din cauza îndatoririlor de serviciu ale dr. Freundlich, director medical al Bingham Memorial Hospital din Matheson, Ontario, dl consul a salutat prezenţa d-nei Consul general Antonella Marinescu, a d-nei Katherine Carleton – Director executiv al Orchestras Canada, a domnilor dr. Sandu Bologa – fost profesor şi şef al Catedrei de Chirurgie din Institutul de Medicină şi Farmacie (astăzi U.M.F. ‘’Iuliu Haţieganu) Cluj-Napoca şi Mike Milinkovich, primar al comunităţii din Black River-Matheson, a  chirurgului din Cochrane, dr. Emmanuel Abara, a altor numeroşi membri ai comunităţii româno-canadiene din Toronto, prieteni şi cunoscuţi.

Dl Consul Liciu a făcut apoi o amplă şi foarte documentată incursiune în biografia celui sărbătorit – de la originile sale clujene (n. în 1956 din părinţi supravieţuitori ai Holocaustului); studiile muzicale la Liceul de Muzică (absolvite ‘’Magna cum Laude’’), desemnarea sa ca membru în Romanian Youth Orchestra cu care a participat, în 1973, la International Festival of Youth Orchestras de la Aberdeen (Scoţia), unde a fost selecţionat să facă parte din ‘’The World’s Youth Orchestra’’, cu care a concertat la Londra sub bagheta legendarului Leopold Stokowski; cu “reorientarea’’ fortuită dinspre muzică spre medicină (ca urmare a unui accident nefericit), drept mulţumire faţă de medicii care l-au tratat şi asistentele care l-au îngrijit cu devotament; studiile la Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca, absolvite în 1982; plecarea spre Canada, în 1985, cu primii ani extrem de grei, cu trecerea tuturor examenelor în limba franceză, toate din prima lovitură!; apoi experienţele din Newfoundland şi Labrador, unde pentru a ajunge la pacienţi se deplasa cu… elicopterul, timp în care şi-a cîştigat o excepţională reputaţie de medic de familie, internist şi medic de urgenţă; anii petrecuţi la spitalul din Buchans, apoi în Caraibe şi mai tîrziu în Hawaii şi Pacificul de Sud ca medic chirurg pe vase de croazieră; alte examene, trecute, toate, cu brio; în 1993 a petrecut un an în New Brunswick, lucrînd pentru comunităţi îndepărtate; în 1994 s-a mutat la Matheson (Ontario), unde, curînd, a devenit director medical şi director al unei asociaţii de patru spitale ş.a. … şi pînă la activităţile de natură culturală (ca membru în Board of Directors Orchestras Canada şi responsabil pentru Youth Orchestras of Canada), în care activează ca profesor, educator, mentor şi sponsor, şi filantropice ale dr. Freundlich (figurează între sponsorii Metropolitan Opera din New York). Desigur, înşiruirea ar putea continua, dar… Recunoaşterile naţionale au început din 1999, cînd a fost decretat drept unul din medicii de top ai Canadei, ales din 45.000 de practicieni; în 2001 i s-a acordat o diplomă de Cetăţean de onoare din partea ministrului Imigraţiei; în 2002, în echipă cu faimosul trombonist canadian Alain Trudel, a ţinut un master class de trombon la Conservatorul din Utrecht (Olanda); în 2003 a primit titlul ‘’Emeritus Staff’’ şi a condus Canadian Youth Orchestra la Festivalul de la Aberdeen (Scoţia); în 2008 a primit prestigiosul “Council Award’’ pentru excelenţă în practica medicală (din 69.000 de medici practicieni); în martie 2012, primăria din Matheson a organizat o masă festivă de apreciere pentru dr. Freundlich, mulţumindu-i în acest fel pentru dedicaţia şi generozitatea cu care îi înconjoară pe toţi (se sărbătoreau atunci 18 ani de cînd se află, ca medic, în slujba comunităţii locale). Despre multe din performanţele şi gesturile filantropice ale dr. Freundlich am scris în anii din urmă, urmărindu-i în acest fel ascensiunea, dar şi implicarea în diverse activităţi extramedicale. Ca iubitor al sportului, să nu uităm nici contribuţia sa la editarea sau reeditarea unor cărţi în România, între care ‘’Nadia’’, ‘’Ar fi fost prea frumos’’, ‘’Argentina’’, ‘’Zile şi nopţi pe stadion’’, ‘’Paleta şi planeta’’ şi altele.

 “Dr. George este un foarte mîndru canadian; cu toate acestea,  el niciodată nu şi-a uitat rădăcinile româneşti, fiind foarte mîndru de moştenirea sa românească. El nu vede nici o contradicţie între a fi un mîndru canadian şi român, în acelaşi timp. Graţie exceţionalelor sale realizări din Canada, acest fin gentleman de origine română ne face şi pe noi, românii, foarte mîndri. El  oferă garanţie şi inspiraţie pentru toţi şi, înainte de toate, nouă, românilor. Deşi cetăţean canadian, el este, în opinia noastră, o persoană publică şi un cetăţean al lumii, un ambasador (neoficial) al Canadei şi al României în jurul lumii, motiv pentru care, iarăşi sîntem mîndri de el’’, a mai spus dl Consul Doru Liciu în textul de Laudatio.

‘’Singurătatea… medicului de cursă lungă’’

“A fi medic într-o comunitate îndepărtată şi izolată (aşa cum e Matheson şi multe alte comunităţi în care am lucrat de-a lungul anilor, în Newfoundland şi Labrador, de exemplu) este incredibil de dificil şi teribil de stresant. Mi s-a spus, la începutul carierei mele (acum vreo… 300 de ani ?!) că medicul dintr-o comunitate izolată (sau, cum îi spun eu însumi – “singurătatea medicului de cursă lungă”) are meseria cea mai încărcată de responsabilităţi de pe glob. Cît de adevărat! Adesea apare mai uşor să plasezi un om pe Lună decît să transferi un pacient de la Matheson la Timmins. Sînt mîndru că am putut desfăşura o asemenea activitate în ultimii 26 de ani, din care 19 la Matheson! Sînt mîndru să împart distincţia aceasta cu colegii mei din Timmins Symphony Orchestra, precum şi cu colegii din ‘’The Timmins All-Star Big Band”. Locuiesc în Matheson dar, datorită activităţilor mele de ordin cultural, cu mîndrie mă pot numi şi rezident al Timmins-ului. Prin varietatea preocupărilor mele, încerc să onorez cele două oraşe, Matheson şi Timmins, şi cred că am reuşit’’, spune dr. Freundlich. Imediat după primirea veştii că urma să fie onorat de Guvernul României, dr. Freundlich declara pentru cititorii FĂCLIEI de Cluj: “Prin tot ceea ce am reuşit – afirmînd mereu şi cu mîndrie că sînt român – se pare că am contribuit la creşterea prestigiului României pe plan internaţional şi în special în Canada’’.

După festivitatea de la consulat (unde ‘’amprenta’’ gastronomică românească a fost prezentă), prietenul nostru a fost invitat acasă la dl consul, la o iahnie de fasole cu ciolan afumat şi varză acră din butoi, totul de nota 25 !!! Atmosfera generală ce a înconjurat întregul eveniment, impactul acestuia  asupra lumii medicale şi culturale canadiene ne-au făcut şi pe noi, clujenii, să ne simţim mîndri de acest remarcabil cetăţean de onoare al Clujului (chiar dacă, încă, fără portofoliu), despre care se vorbeşte la superlativ peste tot pe unde a peregrinat şi mai continuă să o facă, precum un alergător de cursă lungă… Lăsînd, la fiecare pas, dovezi de profesionalism, de excelenţă, generozitate şi altruism.

Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro