1 Decembrie 1918 – O zi din istoria oraşului Turda

Elevi de la mai multe licee din Turda au aflat povestea întîmplărilor petrecute la Turda şi în împrejurimile oraşului, în perioada premergătoare Marii Adunări Naţionale de la Blaj, unde, la 1 Decembrie 1918, delegaţii românilor transilvăneni şi-au exercitat dreptul la autodeterminare, decretînd unirea Ardealului cu ţara, pentru a înfăptui astfel România Mare.

Despre acele evenimente le-a vorbit adolescenţilor turdeni cercetătorul dr. Vlad Popovici, de la Universitatea “Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca, în cadrul conferinţei „O zi din istoria oraşului Turda – 1 Decembrie 1918” ce a avut loc marţi, 4 decembrie, la Muzeul de Istorie din Turda.

După un cuvînt introductiv, rostit de către directorul muzeului turdean, dr. Mariana Pîslaru, cercetătorul clujean a trecut în revistă, pentru cei aproximativ 35 – 40 de elevi care au asitat la conferinţă, principalele momente consumate în comitatul Turda – Arieş cu ocazia înfăptuirii României Mari.

Dincolo de episoadele violente, generate de încleştările sporadice dintre reprezentanţii administraţiei ungare şi populaţia românească majoritară din comitatul Turda – Arieş, istoria consemnează certitudinile marii Uniri. Astfel, potrivit dr. Vlad Popovici, 53 de delegaţi au reprezentat comitatul Turda – Arieş la marea adunare de pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj. Dintre aceştia, protopopul greco-catolic al Turzii, Nicolae P. Raţiu, protopopul ortodox Iovian Mureşan, avocaţii Valeriu Moldovan şi Iuliu Popescu şi medicul Ioan Matei au reprezentat Turda în Sfatul Naţional al Românilor din Transilvania.

Practic, pentru turdeni unirea cu ţara a devenit fapt împlinit în 22 decembrie 1918, odată cu intrarea armatei române în Turda şi instalarea administraţiei româneşti în acest oraş.

Emil HĂLĂŞTUAN