Un gust amar

Aniversarea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost marcată printr-o pleiadă de evenimente organizate atât în România cât şi în Republica Moldova. La Chişinău, acolo unde, în urmă cu un secol, Sfatul Ţării, organul reprezentativ suprem al Basarabiei, ales în mod democratic, a decis Unirea Basarabiei cu România, ziua de 27 martie s-a bucurat de respectul cuvenit atât din partea unor instituţii de prestigiu, cât şi a societăţii civile. Merită amintite aici două acţiuni cu totul deosebite, care au făcut pe de o parte ca opinia publică de peste Prut să conştientizeze mai mult ca oricând importanţa actului de la 27 martie 1918, iar pe de altă parte să relanseze idealul unităţii românilor. Este vorba de Sesiunea Ştiinţifică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Academiei Române şi de Marea Adunare Centenară de la Chişinău, desfăşurată duminică 25 martie. Sesiunea comună a celor două foruri academice a constituit un moment cu adevărat istoric. Şi asta pentru că a fost pentru prima dată când o delegaţie atât de numeroasă a Academiei Române a luat parte la o manifestare ştiinţifică alături de academicienii Republicii Moldova. Reuniunea s-a finalizat cu un rezultat remarcabil şi anume adoptarea Rezoluţiei prin care participanţii consideră drept o datorie de onoare să cinstească memoria înaintaşilor de la 1917-1918, care au rămas în istorie ca făuritori ai Unirii. Şi asta nu e tot. Membrii celor două foruri ştiinţifice au ţinut să facă apel la factorii de decizie din Republica Moldova şi România pentru a lua măsuri care să ‘’înveşnicească opera generaţiei Unirii’’. În acest sens se propun, printre altele, iniţierea unor proiecte de anvergură, sub egida forurilor ştiinţifice din Republica Moldova şi România. Se mai cere integrarea comunităţilor ştiinţifice din Republica Moldova şi România într-un spaţiu ştiinţific şi cultural comun, fiind încurajată cooperarea, inclusiv în cadrul programelor Uniunii Europene, în domeniile de cercetare, dezvoltare tehnologică, inovare, cultură, audiovizual, competitivitate şi antreprenoriat. Practic, cele două foruri ştiinţifice vin cu propuneri concrete care nu fac altceva decât să sprijine aderarea Republicii Moldova la valorile româneşti şi europene.

Un ecou deosebit l-a avut şi Marea Adunare Centerară, organizată duminică în centrul Chişinăului, ocazie cu care zecile de mii de participanţi au cerut, tot printr-o rezoluţie, reîntregirea naţională prin mijloace paşnice, ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României.

Şi în România, manifestările dedicate omagierii deciziei Sfatului Ţării din martie 1918, au avut, cum era fieresc, o mare amploare. Aproape că nu a fost judeţ în ţară în care să nu fi existat cel puţin un eveniment dedicat aniversării Unirii Basarabiei cu România. Extrem de activi au fost şi studenţii basarabeni aflaţi la studii în centrele universitare din ţara noastră. Un moment special s-a consumat în Parlamentul României unde, senatorii şi deputaţii, reuniţi în şedinţă solemnă, au adoptat “Declaraţia solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România’’. În document se arată că “dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state “este considerată “pe deplin legitimă”. Documentul mai menţionează că “România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări de reunificare”.

Practic, Parlamentului României nu a făcut altceva decât să exprime în mod oficial poziţia ţării noatre faţă de orice solicitare a Basarabiei. Avem de a face cu o altă etapă a relaţiei dintre România şi Republicii Moldova, după ce, până acum, lucrurile au stat sub semnul unor declaraţii şi atitudini ezitante.

Până aici, totul este bine. Atâta doar că, pentru majoritatea românilor, era normal şi firesc ca la manifestarea de marţi din Parlamentul României să participe şi şeful statului, preşedintele Klaus Iohannis. Sau măcar să fie prezent. Din păcate pentru noi, nu s-a întâmplat acest lucru, gestul preşedintelui lăsând un gust amar. De ce a ales să aibă această atitudine, doar dânsul poate să spună.

Articole din aceeasi categorie

2 Responses to Un gust amar

  1. De la Nisztru pîn la Tisza

    Păi a explicat deja ! Nu agreează vorbăria goală, festivismul steril, auto-băgarea in seamă !El e de părere ca R.Moldova trebuie ajutată mai întîi sa facă progrese in integrarea europeană. Mai există multe nepotriviri , Romania e stat unitar iar Moldova e stat federal. In perioada 1918-1940 , 30.000 de basarabeni au fost uciși sub diferite pretexte…

  2. Unu

    Simplu – nu e pentru unire, după ordinele venite din partea stăpânilor lui. Ordinele zic că România trebuie dezmembrată și nu reîntregită. De ce după 28 de ani, autostrada Cluj-Budapesta ia ființă, precum și un tren de mare viteză, pe cînd Cluj-Iași, sau Cluj-Brașov, sunt inexistente?