Zona Metropolitană Cluj va avea un plan de mobilitate ajustat la perspectivele următorilor zece ani

Zona Metropolitană Cluj (ZMC) lucrează la elaborarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) actualizat, cu scopul de a avea un cadru optimizat pentru necesitățile de dezvoltare ale orașului, până în 2030. Nu este un plan nou, ci o actualizare a PMUD 2016-2030, care se impunea, pentru ajustarea la unele realități noi, care nu au putut fi prognozate inițial, explică reprezentanții ZMC.

Este vorba, potrivit directorului de programe al ZMC, Adrian Răulea, de dezvoltarea accelerată a orașului și a zonei metropolitane în ultima perioadă, sub raport demografic și urbanistic, dar și de apariția unor noi soluții de micromobilitate, precum trotinetele electrice.

„Trebuie luate în calcul și mai multe proiecte de infrastructură majoră, care au început să se maturizeze, cum ar fi centura metropolitană și trenul metropolitan. De asemenea, planurile cu privire la realizarea unui metrou au ajuns în faza studiilor de fezabilitate și sunt propuse spre finanțare în angajamentele internaționale ale României. Există acum și o direcție majoră de dezvoltare imobiliară a orașului, spre zona Sopor. Acesta este doar o parte din contextul care a făcut necesară, acum, realizarea unei actualizări a PMUD”, a explicat Adrian Răulea.

Actualizarea PMUD este realizată de un consorțiu format din companiile de consultanță și planificare Civitta și TTL Planning. Reinhold Stadler, manager de proiect în cadrul Civitta, spune că o primă problemă cu care se confruntă este incertitudinea datelor în ceea ce privește tiparele de deplasare.

„Perioada de pandemie a generat o suită de schimbări importante în comportamentul cetățenilor care nu știm în ce măsură se vor păstra atunci când situația va reveni la normalitate. Din acest motiv, încercăm să facem măsurători în pandemie, dar și în perioada martie-aprilie, când sperăm că lucrurile vor reveni la normalitate. În acest context, suntem nevoiți să ne bazăm destul de mult și pe chestionarul de mobilitate pentru cetățeni, care include și câteva întrebări foarte importante pe tema pandemiei de Covid 19”, explică Stadler.

Astfel, ajungem la un subiect foarte important al PMUD: chestionarul de mobilitate, care, pentru a fi cât mai relevant, trebuie să fie completat de cât mai multe persoane. Acesta poate fi completat la adresa https://bit.ly/2JZnWnR.

Completarea chestionarului – care durează doar 12 minute – este cu atât mai importantă, cu cât nu există date istorice de acest tip suficient de detaliate.

„Inexistența acestor date face dificilă estimarea impactului pandemiei asupra mobilității. Tocmai de aceea considerăm că activitatea de colectare de date privind mobilitatea ar trebui să fie o activitate recurentă anuală”, spune Ionuț Mitroi, managing director la TTL Planning.

Alte dificultăți sunt legate de impactul unor proiecte de mobilitate incluse în fostul PMUD, care fie au fost implementate recent și nu au generat încă efecte cuantificabile (ex. reconfigurarea străzilor Ferdinand și Email Isac sau parcările cu senzori din zona centrală), fie se află încă în implementare (ex. culoarul pentru deplasări nemotorizate din lungul Someșului sau modernizarea Bulevardului 21 Decembrie 1989). În acest context se încadrează și lansarea serviciilor de partajare a trotinetelor electrice care au fost lansate în ultimele luni.

Lăsați autoturismul acasă!

Reprezentanții celor două firme de consultanță spun că principalele provocări pentru un PMUD de calitate țin de specificul local, atât istoric, cât și recent. Astfel, față de alte orașe din vestul României precum Timișoara, Arad sau Oradea, Cluj-Napoca nu beneficiază de o tramă stradală atât bine configurată și nici de o centură funcțională. Alte probleme provin dintr-un proces destul de intens de densificare, cuplat cu o creștere accentuată a indicelui de motorizare. La numărul autoturismelor înregistrate în municipiul Cluj-Napoca se adaugă și cele ale celor aproape 70 de mii de studenți care revin în fiecare toamnă. Acest aspect pune presiune foarte mare pe infrastructura și serviciile de transport, dar mai ales pe spațiul urban, au explicat Reinhard Stadler și Ionuț Mitroi.

Trebuie spus însă și că municipiul Cluj-Napoca aplică cele mai avansate măsuri de gestiune a parcării din România (afișare disponibilitate în timp real și rutare, reducerea numărului de parcări în centru, prețuri de peste 5 lei/ oră, măsuri de partajare a parcării etc.), care reușesc să descurajeze treptat utilizarea autoturismului personal. Însă, presiunea pe parcarea rezidențială va crește, ceea ce se va reflecta negativ asupra spațiilor din jurul locuințelor colective.

„Aici proiectele de regenerare urbană, mai ales cele integrate sub conceptul de „walkable city”, sunt esențiale, însă procesul de conturare a soluțiilor va fi unul dificil. În paralel cu măsurile ce încearcă să descurajeze utilizarea autoturismului personal, va trebui să ne concentrăm să dezvoltăm cât mai mult transportul public (mai ales în relație cu zona metropolitană) și infrastructura pentru deplasări nemotorizate (mai ales completarea/ corectarea rețelei de piste și dotări pentru biciclete), pentru ca, pe termen lung, să încurajăm renunțarea la deținerea unui autoturism personal. În acest scop va trebui sprijinită și dezvoltarea serviciilor care au la bază conceptul de mobilitate partajată (carpooling, car sharing sau car communities), alături de tranziția treptată către noțiunea de mobilitate ca un serviciu”, a precizat Reinhard Stadler.

Pe scurt, au concluzionat cei doi consultanți, PMUD se va concentra pe transformarea comportamentului de deplasare al locuitorilor, făcând din autoturismul personal un mijloc de transport alternativ, crescând în același timp semnificativ atractivitatea transportului public, a mersului cu bicicleta sau pe jos.

Potrivit directorului general al ZMC, Zoltan Coraian, PMUD actualizat ar urma să fie gata până în vara anului următor. „În acel moment vom avea o privire cuprinzătoare asupra provocărilor care vor urma în perioada 2021-2030, precum și un instrument util cu care să le putem aborda. Astfel, proiectele viitoare de infrastructură de mobilitate la nivelul ZMC vor putea beneficia de concluziile PMUD, în vederea accesării fondurilor în cadrul programului operațional regional”, a declarat acesta.

Aurel Țăgean