Zilele Academice Clujene 2021

Ediţia 2021 a Zilelor Academice Clujene debutează, astăzi, cu deschiderea oficială care va avea loc, la ora 11, în Aula Magna a Universităţii „Babeş-Bolyai”. Potrivit programului, festivitatea de deschidere va avea loc în prezența președintelui Academiei Române, prof. univ. dr. acad. Ioan Aurel Pop.

După discursurile de deschidere vor fi susținute următoarele prezentări în plen: „100 de ani de speologie la Cluj-Napoca: dragoni, oameni și schimbări climatice văzute (de) sub pământ”, dr. Aurel Perșoiu, șef al Compartimentului din Cluj-Napoca al Institutului de Speologie „Emil Racovița”; „O comoară la Cluj: Arhiva de Folclor a Academiei Române”, prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu, director al Arhivei de Folclor a Academiei Române; 70 de ani de la înfiinţarea Institutului de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, dr. Emil Cătinaș, director al Institutului de Calcul „Tiberiu Popoviciu”;  „30 de ani de la reînființarea Centrului de Studii Transilvane”, prof. univ. dr. Ioan Bolovan; director al Institutului de Istorie „George Barițiu” şi coordonator al activităților Centrului de Studii Transilvane.

De joi se intră în programul ştiinţific propriu-zis, pe domenii, după cum urmează: Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu-Mureș, „Conferință Națională Între tradiție și modernitate: Elitele din România în „secolul cel scurt” (1918-1989); Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Workshop: „Modernism rural. Cazul românesc pe harta Europei de Est”; Centrul de Studii Transilvane Conferință aniversară Repere instituționale ale cercetării istorice românești de ieri și de azi ;  Institutul de Istorie „George Barițiu”, Conferința internațională „Modernism, Modernizare, Modernitate. Perspective Istoriografice și Metodologice”;

Manifestarea constituie una din amplele activități ştiinţifice ce se desfăşoară la Cluj-Napoca şi un excelent prilej ca institutele din Filiala Academiei Române să-şi prezinte rezultatele cercetărilor, să aibă un dialog cu cercetători din alte centre universitare şi academice, care sunt invitaţi să participe la manifestările ştiinţifice de aici.

Totodată, ediția din acest an își propune să rememoreze o serie de aniversări recente: 100 ani de la înființarea Institutului de Istorie „George Barițiu”, 90 de ani de activitate ai „Arhivei de Folclor a Academiei Române”, 70 ani de istorie a Institutului de Calcul „Tiberiu Popoviciu” și 30 ani de la constituirea „Centrului de Studii Transilvane”.

Reprezentanții Filialei Cluj a Academiei Române speră ca reuniunile din această toamnă să aibă șansa unor comunicări față în față care să permită un mai bun dialog științific,

„Situați într-un vechi centru universitar, comparat cândva cu un Heidelberg al României, performanțele universităților – grupate în Uniunea Universităților Clujene – sunt binecunoscute și apreciate la nivel național și internațional. Cu toate acestea, activitatea celor peste 230 de cercetători din Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române este rar mediatizată pentru performanțele din domeniul socio-uman sau al științelor exacte. Activitatea lor – susținută de bugetele Academiei Române, dar și de proiectele prin competiție – se concretizează anual în numeroase cărți, în peste 180 de articole în reviste de prestigiu, la nivel național și internațional, contribuind astfel la zestrea științifică a Almei Mater Napocensis, inclusiv prin citări sau brevete de invenție. Dat fiind faptul că aceste realizări sunt raportate centralizat, la nivelul Academiei Române, prestația cercetătorilor clujeni este prea puțin cunoscută. Activitatea lor științifică și culturală nu este cuprinsă în niciun clasament sau evaluare locală sau internațională, iar raportarea lor anuală, deși aparent formală, conține rezultate semnificative, ce pot fi consultate public. Un aport deosebit la aceste rezultate o aduc și cei 32 de membri ai Academiei Române din filiala noastră, deținătoare a celui mai mare număr de personalități academice dintre cele trei filiale existente (incluzând Iași și Timișoara).

Doresc să reamintesc că Institutele din Filiala Cluj-Napoca continuă, pe lângă programele de cercetare dedicate, activitatea de formare a unor noi cercetători sau viitori profesori în cadrul programelor realizate de Școlile doctorale ale Academiei Române, școli ce beneficiază de conducători de doctorat și de membri în comisiile de abilitare.

Zilele Academice Clujene reprezintă, așadar, nu numai un eveniment științific de tradiție, ci și o manifestare a deschiderii spre universități, instituții economice și administrația locală, invitate să se familiarizeze cu preocupările și realizările noastre, și să colaboreze mai strâns pentru beneficiul local, regional sau național, în domeniile unde au expertiză cercetătorii filialei.

Menționată adesea printre instituțiile Filialei, Biblioteca Academiei Române se remarcă, de asemenea, prin contribuțiile sale importante. Amintesc doar depozitul de cărți și de manuscrise din patrimoniul național, ce așteaptă să fie studiat, precum și programul amplu de digitalizare a acestor documente”, a transmis acad. Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, care a ținut să felicite toate institutele care omagiază, în acest an, sau au rememorat, anul trecut, momentul în care s-au constituit sau au revenit la Academia Română. „Sperăm ca în viitor și alte instituții să se alăture acestei inițiative pentru care Filiala Cluj-Napoca își deschide porțile, inclusiv în cadrul programului „porți deschise”.

Vă invităm să fiți alături de colegii noștri la acest șir de manifestări academice în speranța că ne vom putea revedea și apropia, la distanța recomandată, pentru a ne împărtăși realizările și oportunitățile de colaborare. Este un efort comun, inclusiv pentru a depăși o situație de criză în care raporturile sociale și științifice au fost transferate tot mai mult on-line. Sperăm, deci, să putem să ne revedem curând cu mențiunea că încurajăm participarea, la aceste evenimente, a tuturor persoanelor vaccinate sau testate, pentru siguranța comună a participanților”, a mai menționat academicianul clujean.

Filiala din Cluj-Napoca a Academiei Române a luat fiinţă în anul 1948, în contextul restructurărilor care aveau loc atunci la nivelul înaltului for ştiinţific şi de cultură şi al învăţământului superior românesc.

Ca forma de organizare teritorială, Filiala Cluj-Napoca reuneşte șapte institute de cercetare din spaţiul transilvan (Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu-Mureș, Arhiva de Folclor a Academiei Române, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”), 3 colective de cercetare (Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” – Compartimentul din Cluj-Napoca, Centrul de Cercetări Geografice şi Observatorul Astronomic Cluj), Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca, precum și biblioteci la Blaj, Năsăud şi Târgu-Mureş. Filiala coordonează activitatea de cercetare a unor centre înfiinţate în spaţiul transilvan precum în judeţele Harghita, Maramureş, Sălaj, Târgu-Mureş sau Oradea.

Obiectul de activitate al institutelor de cercetare din cadrul Filialei Cluj-Napoca constă în promovarea și dezvoltarea cercetărilor științifice în domeniile fundamentale ale științei și culturii, în cadrul programelor de cercetare ale Academiei Române și ale altor entități. Activitățile de cercetare se finalizează prin articole științifice, dicționare, cărți, monografii, lucrări prezentate la simpozioane naționale sau internaționale în domenii precum: cultura, științele exacte, științele vieții, umaniste sau sociale. Unităţile Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române colaborează cu unităţi economice, de cercetare, învăţământ sau autorităţi locale în rezolvarea unor probleme majore impuse de dezvoltarea societăţii contemporane la nivel regional (Transilvania), precum şi local.

C.P.