Violonistul Tamás Kocsis: „Este frumos să revin, sper ca data viitoare să fie peste mai puțin de treizeci de ani!”

În marja concertului simfonic susținut vineri, 3 martie, alături de Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, sub conducerea dirijorală a lui Gabriel Bebeșelea, violonistul Tamás Kocsis, ce a revenit la Cluj după mai bine de treizeci de ani, a acordat un scurt interviu ziarului Făclia.

Cum vă simțiți să reveniți la Cluj după mai bine de trei decenii și să evoluați alături de Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania?

Singurul lucru ce nu s-a schimbat este sala de concert. Orchestra este complet nouă (n.red. față de cea cu care am cântat acum treizeci de ani), sunt realmente minunați, iar Gabriel (n.red. Bebeșelea) este, desigur, un bun prieten. Dar orașul și toate celelalte sunt o lume complet diferită. Ultima dată când am fost aici era la scurt timp după Revoluție și nu era căldură, în mijlocul iernii, toată lumea purta haine groase, căciuli și fulare. Dar acum totul se resimte diferit, orașul, totul. Este frumos să revin, sper ca data viitoare când mă întorc să fie peste mai puțin de treizeci de ani!

Cum au fost repetițiile?

Repetițiile au decurs bine. Ceaikovski este și el dificil, dar Korngold este o partitură foarte grea pentru orchestră. Dar s-au descurcat de minune.

La ce vioară interpretați?

Este o vioară ungurească. Cânt la ea de 25 ani de ani, am cumpărat-o în 1998, avem o relație de lungă durată.

Ce ne puteți spune despre anul artistic 2023 în ce vă privește? Unde veți mai fi prezent?

Sunt un solist part-time. Jobul meu principal este cel de concertmaestru la Orchestra din Ulster, dar am cântat Șostakovici, urmează Dvorak, încerc să îmi ocup cât de cât timpul liber. Cu excepția a șase săptămâni în timpul verii în care nu lucrez, în rest, Orchestra mea are două stagiuni, sunt Orchestră BBC, așa că avem propriul nostru sezon, cu aproximativ 20 de concerte, apoi avem 25 de concerte pentru BBC. Deci sunt foarte multe.

Care a fost cea mai mare provocare în decursul carierei dvs.?

Primul meu job în calitate de concertmaestru a fost la vârsta de 24 de ani. Aceea a fost, probabil, cea mai mare provocare. Este cumva ciudat să fii cel mai tânăr dintr-o orchestră în rolul de concertmaestru. Dar am învățat multe în primii mei doi ani de activitate.

Proveniți dintr-o familie de muzicieni. Cum este să te dezvolți într-un astfel de mediu?

Este amuzant, pentru că nu aș ști ce să răspund. Aceasta a fost realitatea mea. M-am obișnuit cu asta, nu am cunoscut altceva.

Iulia GHIDIU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut