Versantul Partizanilor din Apuseni – Casă Memorială Șușman, la Răchițele

Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni a anunțat joi, într-o conferință de presă, demararea unui proiect prin care își propune să reconstruiască, la Răchițele, casa familiei luptătorului anticomunist Teodor Șușman, demolată de puterea comunistă după uciderea, respectiv alungarea din localitate a membrilor familiei.

Casa va fi reconstruită cu respectarea cu strictețe a datelor cunoscute despre casa familiei Șușman, aici urmând a fi expuse obiecte care au aparținut familiei, recuperate de membrii asociației, precum și informații despre istoricul grupului Șușman și despre activitatea altor grupuri de luptători din Munții Apuseni.

„Prin acest proiect – îndrăzneț, aș zice eu -, vrem să imortalizăm un moment important din ceea ce a însemnat rezistența anticomunistă din munții României. Noi avem în mod special în atenție Grupul Șușman și Munții Apuseni, de aceea proiectul nostru se numește «Versantul Partizanilor din Apuseni». La temelia proiectului nostru se află sacrificiu, se află foarte multă suferință și se află sânge. Noi vrem să spunem povestea lui Șușman prin realizarea câtorva obiective de natură editorială, și din acest punct de vedere ne gândim la publicarea unor articole, mărturii, studii. Apoi, vom dori să realizăm un traseu al partizanilor și, de asemeni, ridicarea unui complex memorial pe versantul unde s-a produs rezistența anticomunistă. Acest proiect nu este gândit și nu este făcut numai de dragul istoriei. După opinia mea, povestea lui Șușman este una specială. Eu cred că ea conține elemente care pot face concurență unora dintre cele mai spectaculoase filme pe care le-ar putea face Hollywood. Este o poveste care implică încercări extreme, sunt întâmplări de un tragism extrem, și aici cu toții avem în minte sfârșitul fraților Șușman, care au ars în acea șură din Traniș, incendiată de Securitate. Și, de asemeni, sunt povestioare emoționante de iubire, cum este cea dintre Lucreția și Mihai Jurj, sau povestea lui Teodor Șușman jr. cu Leontina, cu Anuța ori cu Minerva. Este un proiect care, cu siguranță, dacă vom avea posibilitatea să-l ducem la capăt, va stârni interesul publicului, nu doar cel românesc, ci și străin” – a declarat președintele Clubului Monarhiștilor Clujeni, istoricul Cornel Jurju. De asemeni, a adăugat acesta, „prin proiectul de la Răchițele vrem să le spunem celor tineri, de astăzi, că bunicii noștri au fost curajoși și demni”.

Potrivit celor declarate de Călin Roșu, manager de proiect, pe termen scurt se intenționează realizarea unui traseu turistic, al partizanilor, care va intersecta locurile prin care s-a scris povestea spectaculoasă și tragică a Șușmanilor. De asemeni, proiectul presupune și realizarea  unei „cazemate”,  care va prezenta cât mai fidel tipul de adãpost montan  folosit  de  partizanii  de  la  Rãchițele și care va fi prevãzutã cu inventarul specific, precum și construirea  unei  șuri  tradiționale  – „spațiu al salvãrii și supraviețuirii, dar și local al trãdãrii și jertfei, în care membrii Grupului Șușman au fost capturați și uciși”.

Nepotul lui Teodor Șușman, Constantin Teodor Șușman, a declarat, în aceeași conferință de presă, că dorința cea mai arzătoare a tatălui său a fost de a găsi și de a exhuma osemintele bunicului, ceea ce s-a și întâmplat, în iunie 2010, în urma investigațiilor arheologice coordonate de istoricul Marius Oprea și de arheologul Gheorghe Petrov. De asemeni, a mulțumit Clubului Monarhiștilor Clujeni pentru inițiativa de a reconstitui casa Șușman de la Răchițele.

Printr-un mesaj online, Ana Blandiana a dorit să își exprima recunoștința pentru inițiativa Clubului Monarhiștilor Clujeni, în încercarea de a afla „cine ne-au fost părinții și bunicii”, pentru că, „reconstituind casa și istoria familiei Șușman, reconstituie una din cele mai dramatice părți ale istoriei noastre recente, o parte, în mod paradoxal, aproape necunoscută”.

Proiectul este susținut de: Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, Institutul de Istorie Orală – Cluj-Napoca, Fundația Academia Civică – București, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței – Sighetu Marmației, Fundația Culturală Memoria – București, Fundația Corneliu Coposu, Fundația „Doina Cornea” – Cluj-Napoca, Asociația Casa Memorială „Iuliu Maniu” – Bădăcin, Asociația „Străbunii Europei” – Cernavodă, Asociația „Cei 40 de Mucenici”, dar și de o seamă de personalități – Octav Bjoza, președinte AFDPR, acad. Emil Burzo, președinte onorific al Academiei Române Filiala Cluj, acad. Cornel Țăranu, compozitor, prof. univ. dr. Doru Radosav, istoric, Ana Blandiana, prof. univ. dr. Cornel Cătoi, rector USAMV Cluj-Napoca, conf. univ. dr. Valentin Orga, director al BCU „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, Nicolae Mărgineanu, regizor de film, Dana Țăranu, profesor, cercet. dr. Ottmar Trașcă, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Cluj-Napoca ș.a.

M. TRIPON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut