USR, încotro?

Mai multe scandaluri țin încinsă scena politică românească, în ultimele zile. Unul din acestea îi are ca protagoniști pe reprezentanții USR, care au acum o conducere interimară, în urma demisiei lui Dacian Cioloș din fruntea partidului. Gestul acestuia este îndelung comentat de politicieni și specialiști deopotrivă, el venind la doar câteva luni după Congres.

Ce urmează acum, după demisia lui Dacian Cioloș de la șefia USR? Reprezentanții acestui partid subliniază că nu se pune problema unei rupturi.

Nu se pune problema unei rupturi sau a unei despărțiri. Există, desigur, o dezamăgire normală care vine din partea celor ce l-au susținut pe domnul Cioloș. Acum, că unii comentează pe marginea acestui subiect… este un prilej pentru competitorii noștri politici ca să lovească în noi. Deocamdată există un interimat, vor fi alegeri, nu știm încă când. Așteptăm ca noul președinte împreună cu Biroul Național să răspundă solicitărilor făcute de Dacian Cioloș și de unii membri în ce privește modificările în statut și în modul de funcționare (n. red – a partidului)”, a declarat senatorul USR de Cluj, Cristian Bordei.

”Nimeni nu stă într-un om este o expresie pe care românii au auzit-o foarte des din partea politicienilor după anii comunismului, dar pusă în practică am constatat-o de foarte puține ori. Istoria, chiar și cea recentă, ne-a demonstrat cât de greu le vine vechilor politicieni să renunțe la funcții. USR PLUS este primul partid care, prin toate acțiunile sale – decizia de a avea copreședinți, ieșirea de la guvernare sau renunțarea lui Dacian Cioloș la președinția partidului – , a promovat un alt mod de a face politică, având ca reper anumite principii și măsuri de reformare a României, fără a depinde neapărat de un lider sau altul.

Fără îndoială că fiecare membru își are contribuția sa, iar experiența și profesionalismul lui Dacian Cioloș au reprezentat un atu pentru USR PLUS, dar organizarea internă este de așa natură încât decizia finală trebuie să aibă sprijinul majorității din conducere”, a afirmat deputatul USR de Cluj, Oana Murariu.

În opinia sa, din acest punct de vedere, decizia lui Dacian Cioloș se încadrează într-un proces democratic absolut normal.

„În plus, după ieșirea de la guvernare, USR PLUS a rămas singurul partid din opoziție care militează pentru măsuri extrem de concrete precum: eliminarea pensiilor speciale, reformarea justiției sau sprijin pentru cetățeni și companii în fața impactului crizei energetice. Simțim cu toții presiunea și responsabilitatea asumate. De-a lungul anilor, au apărut numeroase speculații cu privire la destinul USR PLUS, dar ne-am continuat drumul nostru, conform cu promisiunile asumate în fața cetățenilor și fără compromisuri politice. În opinia mea, un astfel de comportament reprezintă cu adevărat maturitatea unui partid și a liderilor săi”, a mai spus Oana Murariu.

După demisia lui Dacian Cioloș din fruntea USR și interimatul la funcția de președinte a lui Cătălin Drulă, se vor organiza alegeri pentru un nou președinte, precizează, la rândul său, liderul USR Cluj, Camelia Sălcudean.Activitatea partidului merge înainte, având în Biroul Național o majoritate decizională confortabilă. Interesul partidului ca organizație și în particular a echipei de conducere nu este de a dezbina membrii, ci din contră de a crea cât mai multe punți de comunicare și de a elimina cât mai repede aceste diferențieri în funcție de partidul de proveniență al membrilor. Am convingerea că echipa de conducere este conștientă de importanța creării cadrului ca aceste lucruri să se întâmple, iar concentrarea tuturor să se mute în cel mai scurt timp pe proiectele partidului, activitatea ca partid de opoziție și pregătirea anului electoral 2024.

USR nu este un partid clasic, în care primează dorința fiecăruia pentru o funcție. Când lucrurile nu merg bine și se cere schimbare, se face schimbare. Asta nu înseamnă imaturitate, ci curaj și asumare”, a afirmat Camelia Sălcudean, președintele USR Cluj.

Și liberalii au un punct de vedere în ceea ce privește situația foștilor parteneri de guvernare.

„Nu cunosc problemele din interiorul USR și nu sunt în măsură să comentez ce se întâmplă acolo, însă vreau să reafirm că USR a dat dovadă de imaturitate atunci când a rupt coaliția și a părăsit guvernarea. Când ești imatur în propriul partid te afectează doar pe tine. Când ești imatur la guvernare este afectată o țară întreagă”, a declarat, pe de altă parte, deputatul PNL de Cluj, Sorin Moldovan.

Vă reamintim că Dacian Cioloş a anunţat, luni, că demisionează din funcţia de preşedinte al USR şi a menţionat că nu ia în calcul o nouă candidatură la următorul congres al partidului. Cioloş a reamintit că înaintea Congresului USR din 2021 i-a propus lui Dan Barna să nu candideze nici unul dintre ei la şefia partidului, pentru a crea condiţiile unei „regenerări” în formaţiune. El a menţionat că prin proiectul pe care l-a propus Biroului Permanent a susţinut o deschidere a partidului faţă de mediul de afaceri şi societatea civilă. Totodată, a subliniat că va rămâne membru USR. Potrivit acestuia, interimatul va fi asigurat de către Cătălin Drulă, vicepreşedintele care a întrunit cel mai mare număr de voturi în Biroul Naţional. Pe de altă parte, Cioloş a opinat că în partid ar trebui să înceapă o dezbatere legată de modificarea statutului.

Congresul, deznodământ neconcludent

Gestul lui Dacian Cioloș, și mai ales ce urmează pentru acest partid de acum încolo, este “sub lupa” unor specialiști, care fac și câteva previziuni în ce privește viitorul USR.

„Ca și celelalte partide, USR nu a scăpat de una din maladiile majore ale politicii românești care este facționalismul personalizat, adică structurarea grupurilor politice exclusiv în jurul unor lideri și subsumarea intereselor mai largi ale partidului obiectivelor de carieră și de dezvoltare ale acestora. Unele voci avizate spuneau că era de așteptat ca neînțelegerile să se manifeste public și tranșant încă de la alcătuirea listelor comune ale USR-PLUS+ pentru alegerile parlamentare din 2020, dar acest lucru nu s-a întâmplat întrucât USR-PLUS+ era pe o traiectorie ascendentă atunci. Mai interesant este că o sciziune nu s-a produs nici cu ocazia părăsirii guvernării în toamna anului 2021, deși atunci existau toate premisele în acest sens, dacă scenariul evoluției partidelor de dimensiuni medii sau mici precum ALDE, Pro România, UNPR, PPDD sau altele s-ar fi reprodus atunci și în cazul USR”, subliniază Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj.  

Sergiu Mișcoiu mai atrage atenția că disensiunile între fostele PLUS+ și USR nu au la origine accesul la resursele statului, așa cum s-a întâmplat în cazul altor partide, ci sunt legate de incompatibilitatea dintre manierele de a înțelege și de a practica politica ale celor doi lideri – Dacian Cioloș și Dan Barna – și de rivalitățile dintre grupările care i-au susținut pe cei doi la congresul de anul trecut.

„Congresul a avut un deznodământ neconcludent. Alegerea unui președinte fără majoritate în Biroul Permanent îl transformă pe liderul partidului într-un simplu mandatar al deciziei colective, postură care nu i-a convenit domnului Cioloș, un om cu ambiții politice mai importante. De unde și proiectul (eșuat) de reformă prin care intenționa să conducă partidul utilizând resurse umane din afara acestuia. 

Două scenarii sunt posibile: (1) sciziunea grupării fostului PLUS+ și crearea unui partid rival, care ar da o lovitură probabil fatală ambelor grupări, (2) consolidarea grupării fostului USR care va controla total partidul prin cooptarea unor foști plusiști și prin „pacificarea” majorității foștilor susținători ai domnului Cioloș, însoțită cel mai probabil de plecarea din partid a unor nemulțumiți, eventual chiar a lui Dacian Cioloș. Acest ultim scenariu este pentru USR preferabil primului, dar va duce și el la continuarea erodării partidului”, mai spune Sergiu Mișcoiu.

Anca M. Colibășanu 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut