USAMV – un reper al renașterii naționale (I)

Rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, prof. univ. dr. Cornel Cătoi, a acordat un interviu cotidianului „Făclia” în care relatează despre surmontarea dificultăților din sistemul educațional al instituției, generate de pandemia cu SARS-Cov-2, despre accentul pus de corpul profesoral pe anprenoriat și pe eficiența economică, în pregătirea studenților, precum și despre proiectele anului 2021. Interviul va fi continuat în următoarele două ediții ale cotidianului nostru.

”Activitatea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a fost afectată de pandemia cu SARS-Cov-2, tot așa cum cum s-a întâmplat cu multe alte instituții ale țării, cu societatea în general. Nimeni nu a scăpat de consecințele acestei pandemii. Noi am încercat să ne desfășurăm activitatea cât de cât normal în pofida constrângerilor. A fost afectat mai ales învățământul, respectiv operațiunile axate pe lucrările practice ale studenților. Am căutat și am și găsit mijloace de a înlocui prezența fizică a studenților în laboratoare, în câmpuri experimentale sau în clinicile veterinare, cu alte metode: prezentări online de cazuri, filme documentare sau înregistrări de cursuri puse la îndemâna acestora. Pe de altă parte, am extins la nivelul întregii universități procesul de folosire a Caietelor de abilități practice minimale necesare pentru prima zi după absolvire, pentru fiecare program de studiu în parte; fiecare program și-a prevăzut un cumul de abilități practice pe care studentul trebuie să le însușească în timpul formării sale profesionale la USAMV. Aceste abilități sunt certificate de cadrele didactice ale USAMV. Chiar dacă în acest an anumite deprinderi practice nu au fost asimilate de către studenți, cadrele didactice, facultățile au o imagine reală asupra a ceea ce trebuie să fie recuperat în anii următori. După cum este regula, la absolvire, înainte de a intra în examenul de Licență, fiecare student trebuie să facă dovada, prin Caietul semnat de profesori, că a îndeplinit criteriile minimale de pregătire practică”, a relatat rectorul USAMV.

Reporter Făclia: Pandemia nu a demobilizat câtuși de puțin corpul profesoral al USAMV, dimpotrivă, acesta și-a dovedit capacitatea inovativă, și-a menținut exigențele, dar și performanțele cu care instituția clujeană de învățământ superior ne-a obișnuit de ani și ani…

Prof. Univ. Dr. Cornel Cătoi: Nu ne putem descuraja pur și simplu, sunt variante să compensăm neajunsurile create de pandemie. Ar fi cel puțin nefiresc să spunem că nu se mai poate face nimic, că închidem, că abandonăm. În niciun caz! Trebuie să trecem cât mai bine peste toate provocările. Sunt și lucruri bune pe care le-am învățat în această pandemie, respectiv o mai bună folosire a spațiului virtual pentru educație – e learning, mai ales că la ora actuală tehnologia informației este de înalt nivel și a devenit parte a obișnuințelor noastre zilnice. Instrumentele digitale de comunicare la distanță sunt, de mai mult timp, un câștig comun. Dar rămâne un deficit în utilizarea celor mai moderne mijloace electronice de învățare. Toți am fost obișnuiți cu sistemul clasic de învățare, față în față, cu lucrări de laborator, seminarii și cursuri. Dar putem să facem mai mult, oferind studenților noțiuni utile prin bazele de date accesibile, prin surse de învățare mai complexe, sintetizate. Procedăm identic și în comunicarea cu studenții, pentru referate. Este deja uzuală practica Self-Directed-Learning, de autoeducare, care are menirea de a ajuta studentul să-și găsească un parcurs, să-și folosească individual timpul de studiu, cu sau fără tematici indicate de cadrele didactice, apelând atât surse ale USAMV, cât și ale altor universități sau instituții. Este un lucru bun că în condițiile restrictive ale pandemiei am putut face apel la tehnologii moderne, lăsând în urmă comodități și uzanțe tradiționale. USAMV a făcut mai mulți pași, comparativ cu alte instituții, pe linia unui învățământ antreprenorial, bazat pe principiile unei activități eficiente din punct de vedere economic. Nu putem să învățăm studenții să fie doar profesioniști. Îi deprindem să renunțe la prejudecata că, în țara noastră, orice inițiativă este sortită eșecului, fie ca urmare a concurenței internaționale, fie din cauza faptului că România importă mai mult decât produce. USAMV își dorește să ofere în orice profesie aleasă de un tânăr și modele de bune practici pentru eficiență economică. Majoritatea absolvenților noștri se vor orienta spre afaceri proprii sau se vor angaja în mediul privat, unde li se vor cere metode fiabile pentru ca activitățile desfășurate de ei, conform profesiei, să fie profitabile pentru firmă. Este una dintre principalele garanții ale sustenabilității oricărei afaceri. Inclusiv învățământul are nevoie de predictibilitate și sustenabilitate inclusiv economică. Sigur, pot exista și specializări pe care statul trebuie să le sprijine, indiferent de eficiența economică, dar acestea sunt în zone economice de nișă.

La USAMV, o bună parte din venituri provin din activități independente, din venituri proprii, respectiv consult și îndrumare pentru tratamente medical-veterinare, din valorificarea unor produse agricole proprii, din activitatea microlaboratoarelor, ori din proiectele de cercetare pentru ferme. USAMV aproape că își dublează bugetul de venituri prin activități proprii. Implicăm în primul rând cadrele didactice, personalul USAMV, pentru asigurarea acestor resurse financiare extrabugetare, necesare pentru sustenabilitatea instituției pe termen lung. Cadrele didactice trebuie să aibă experiență în domeniul antreprenoriatului, în disciplinele lor de profil, dar și prin ce fac în plus în Universitate. Determinarea de a fi profitabil trebuie să se reflecte în actul predării, la catedră, prin abordarea bunelor practici antrenoriale în afaceri în domeniile de specializare ale Universității.

Reporter Făclia: Clujenii vorbesc la superlativ despre producția de lactate de cea mai bună calitate și de ouă tocmai strânse din cuibare de la Ferma din Cojocna a USAMV, despre proiectul de reconstrucție a Stațiunii de Cercetări Horticole, fosta Livadă Palocsay – unitate pusă pe butuci după 1989 și preluată cu mari daune de către Universitate. Până în 1989, livada a fost cea mai mai performantă stațiune de cercetări pomicole din Transilvania. Deopotrivă, clujenii așteaptă cu interes finalizarea proiectului Biobazei de la Hoia, extins pe 64 de hectare de teren. Proiectul semnat cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în valoare de 30 de milioane de lei, finanțat din fonduri europene, este structurat pe ample activități didactice și practice din domeniul învățământului agricol. Vor fi însă și zone de agrement pentru clujeni.

Prof. Univ. Dr. Cornel Cătoi: La Hoia avem un proiect deosebit, un exemplu de implicare în dezvoltarea orașului. Planul este acum în stadiul de evaluare a ofertelor privind proiectarea și construirea. Va fi un complex impresionant, cu dublu rol: pe de o parte, activitățile didactice și de cercetare ale USAMV – Facultatea de Zootehnie, implicate deopotrivă fiind Medicina Veterinară, Peisagistica, Facultatea de Horticultură. Va fi și un suport pentru bazele de agrement din oraș, prin Parcul cu spații amenajate pentru tot felul de vietăți dintotdeauna interesante pentru om: insecte, reptile, păsări, mamifere domestice. Ne dorim să fie un punct de atracție pentru copii, pentru educația lor primară, dar și un loc de agrement pentru toți clujenii. Un loc al respectului pentru biodiversitate, al respectului pentru tot ce este viu.

În Stațiunea de Cercetări Horticole, azi parte din patrimoniul USAMV, depunem mari eforturi pentru refacerea plantațiilor de pomi fructiferi și repararea spațiilor degradate. Avem deja sere date în folosință, unde se produc legume și fructe care se vând în magazinele noastre. Am făcut pași importanți în privința împrejmuirii și toaletării plantațiilor vechi. Am înființat o plantație de cireși și pruni, pe 3,5 hectare. Încet, încet, stațiunea va putea produce și compensa sumele apreciabile investite pentru reconstrucție. Va trebui ca din ce se produce să avem bani pentru investiții. E un proiect pe termen lung, un pariu al universității privitor la un patrimoniu bogat, dar într-o jalnică paragină. Este mai scump să refaci o livadă decât să plantezi una pe un teren înierbat. Sunt lucrări de defrișare, de scoatere a rădăcinilor arborilor, de replantare. Noile plantații de pomi fructiferi sunt ecologice. Așteptăm definitivarea proiectelor ce privesc construirea Centurii Clujului, care va trece prin acest perimetru și va afecta o bună parte din Stațiune. Avem promisiuni că vor fi treceri fie subterane, fie supraterane, pentru a nu diviza suprafața Stațiunii în mai multe parcele. Am cedat o parte din teren pentru construirea unui spital de copii monobloc.

Stațiunea Cojocna merge foarte bine, managementul a fost structurat pe alte principii. Am trecut pe producții ecologice, situație care a presupus modificarea tehnologiei și a „filosofiei” de a cultiva.

Carmen Fărcașiu