UE, ‘foarte îngrijorată’ de situația din Kazahstan

Uniunea Europeană este ‘foarte îngrijorată’ de evoluţia situaţiei în Kazahstan, zdruncinat de revolte fără precedent, iar trimiterea unui ajutor militar extern aminteşte de ‘situaţii care trebuie evitate’, a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.

‘Mare îngrijorare în privinţa evoluţiei situaţiei din Kazahstan. Ajutorul militar extern aminteşte de situaţii care trebuie evitate’, a declarat Borrell pe contul său de Twiiter, după trimiterea unor ‘forţe de menţinere a păcii’ de către Rusia şi aliaţii săi din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) – Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan.

Această forţă a fost trimisă la cererea preşedintelui kazah, Kassîm-Jomart Tokaev, iar misiunea ei va fi ‘protejarea instalaţiilor de stat şi militare’, acordarea de ‘ajutor forţelor de ordine kazahe pentru a stabiliza situaţia şi a restabili statul de drept’, precizase Rusia, care conduce de facto OTSC şi care a desfăşurat unităţi aeropurtate în Kazahstan.

‘Drepturile şi securitatea civililor trebuie garantate’, a avertizat Josep Borrell, care s-a întâlnit la Paris cu şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves le Drian. Franţa asigură de la 1 ianuarie preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

‘UE este pregătită să acorde sprijinul său pentru depăşirea acestei crize’, a asigurat şeful diplomaţiei europene.

Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet a lansat un apel către toate părţile aflate în conflict în Kazahstan, fostă republică sovietică din Asia Centrală zdruncinată de revolte soldate cu victime în ultimele zile, ‘să se abţină de la orice violenţă’ şi a cerut o ‘rezolvare paşnică’.

‘Oamenii au dreptul să manifesteze paşnic şi să se exprime liber. Mai mult, protestatarii, indiferent de furia sau nemulţumirea lor, nu trebuie să recurgă la violenţă’, a declarat Michelle Bachelet într-un comunicat, cerând eliberarea persoanelor ‘reţinute doar pentru faptul că şi-au exercitat dreptul de a manifesta paşnic’.

Bachelet a insistat asupra faptului că forţele de securitate străine care ar putea fi chemate să intervină în Kazahstan la cererea autorităţilor pentru ‘menţinerea şi restabilirea ordinii publice’ trebuie de asemenea să respecte dreptul internaţional.

Considerată multă vreme drept ţara cea mai stabilă din Asia Centrală, Kazahstanul este zdruncinat de o mişcare de stradă care s-a declanşat în 2 ianuarie în vestul ţării în urma creşterii preţului la gazul lichefiat, utilizat drept combustibil auto de către majoritatea kazahilor din cauză că este mai ieftin decât celelalte sortimente de gaze. Protestele s-au extins în Almatî, capitala economică şi cel mai important oraş al ţării, unde manifestaţia a trecut de la un protest cu revendicări economice la o revoltă împotriva actualei puteri.

Bilanţul acestor violenţe este unul sever: poliţia a raportat ‘zeci’ de manifestanţi ucişi, iar Ministerul Sănătăţii a indicat că peste 1.000 de persoane au fost rănite, între care 62 grav. Aproximativ 2.000 de persoane au fost arestate la Almatî.

În contextul în care internetul şi telefonia mobilă sunt întrerupte în Kazahstan şi toate aceste cifre sunt greu de verificat, unii observatori din zonă, precum cunoscutul expert rus Arkadi Dubnov, au invitat autorităţile kazahe să facă precizări cu privire la modul în care ‘au decedat’ aceşti oameni şi în ce fel de confruntări. Pentru că scenarii în care agenţiile de presă internaţionale vehiculează mii de morţi, iar puterea cheamă trupe străine în ajutor s-au mai văzut în istoria recentă, a declarat Dubnov, într-o intervenţie la postul de televiziune independent Dojdi, fără să facă mai multe precizări.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut