UBB susține Pactul Național pentru Cercetare inițiat de Asociația Ad Astra

Universitatea Babeș-Bolyai „salută și susține” propunerea de „Pact Național pentru Cercetare”, inițiată marți, 10 noiembrie 2020, de Asociația Ad Astra a Cercetătorilor din România.

„Sunt idei pe care Universitatea noastră, ca universitate de cercetare avansată, prezentă în mod constant în cele mai importante rankinguri care iau în considerare calitatea actului de cercetare, le-a susținut și le susține puternic, idei care prin stimularea cercetării pot duce la inovare și de aici la creșterea competitivității țării, cu impact final asupra bunăstării populației. Așteptăm și urmărim cu atenție să vedem și angajamentul politic public în acest sens din partea principalelor partide politice, dincolo de declarațiile lor informale de susținere”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

Propunerile înaintate de Asociația Cercetătorilor Ad Astra, sub forma unui Pact Național pentru Cercetare care să fie asumat de către partidele parlamentare și de către instituții relevante în domeniu, vizează evaluarea transparentă a performanței științifice a tuturor institutelor de cercetare din țară, inclusiv a Institutelor Naționale de Cercetare și Dezvoltare, a institutelor de cercetare ale Academiei Române și a sistemelor de cercetare din universități, de către un for științific internațional competent și independent de orice ingerință politică.

De asemeni, se propune creșterea progresivă a alocărilor bugetare anuale pentru Cercetare și Dezvoltare până la 1,5% din PIB în 2025. Totodată se propune asigurarea unei scheme de finanțare stimulante, atât la nivelul institutelor de cercetare, cât și la nivelul cercetătorului, bazată pe principii exclusiv meritocratice, apreciindu-se că, pentru acest lucru, este nevoie de implementarea unei scheme de finanțare complementare formată din 2 părți: finanțare de bază pentru asigurarea unui nivel de salarizare decent, respectiv finanțare adițională bazată exclusiv pe excelență, în funcție de performanțele științifice obținute de fiecare cercetător.

Alte două propuneri vizează: creșterea graduală a numărului de cercetători prin încurajarea tinerilor absolvenți să devină cercetători, stimularea revenirii și integrării în sistemul de cercetare din țară a cercetătorilor valoroși din diaspora, precum și atragerea de cercetători străini în cadrul infrastructurilor naționale de CDI; respectiv asigurarea unei finanțări multianuale și predictibile pentru competițiile anuale de tipul celor aflate în desfășurare: „Tinere echipe (TE)”, „Proiecte postdoctorale (PD)”, „Proiecte Experimental Demonstrative (PED)”, „Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE)”, „Proiecte pentru Repatrierea Cercetătorilor din Diaspora (PRCD)”, „Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră (PCCF)”, precum și a altor instrumente de finanțare necesare.

Inițiativa acestui pact pleacă de la constatarea că România înregistrează în domeniul cercetării decalaje substanțiale față de marea majoritate a țărilor Uniunii Europene, astfel că „există riscul, pe termen mediu și lung, ca generațiile viitoare formate în țară să fie din ce în ce mai puțin competitive pe piața muncii, atât la nivel național, cât și internațional”. În plus, „este deosebit de îngrijorător faptul că migrația cercetătorilor de calitate, de înaltă calificare și competitivi pe plan internațional, a atins cote alarmante, generând în țară o criză fără precedent a resursei umane din cercetare”.

„La ora actuală, România se află în fața unei alegeri cruciale în privința cercetării. În lipsa unor măsuri energice, coerente și de lungă durată pentru redresarea cercetării, România riscă să devină o țară în care cercetarea este practic inexistentă, o țară care continuă să-și piardă una din valorile sale cele mai importante – elita intelectuală. Astfel, riscăm ca, în loc să avem o economie modernă, bazată pe cunoaștere, dependența noastră de tehnologiile inovative din afară să se accentueze, iar într-un viitor foarte apropiat să fim nevoiți doar să importăm expertiză științifică (la costuri extrem de ridicate)” – apreciază inițiatorii Pactului Național pentru Cercetare.

Conform estimărilor acestora, pentru a începe procesul de reducere a decalajului foarte mare înregistrat față de media europeană, este nevoie ca zona de cercetare să atragă un număr de minim 3000 de noi cercetători pe an, la nivelul întregii țări.

M. TRIPON