Turismul estival, în plină dezvoltare la Gherla

Cu prima atestare documentară menţionată în 6 ianuarie 1291, cu numele de Gerlahida, municipiul Gherla este un vechi centru al culturii şi spiritualităţi someşene, denumit şi Armenopolis, dat fiind stabilirea în localitate, în anii 1700, a unei comunităţi armene, astfel că nu este de mirare dacă oraşul de pe Valea Someşului Mic se bucură de mare căutare atît din partea turiştilor din ţară, cît şi de peste hotare.

Mai ales în sezonul estival Gherla este vizitată de mulţi oaspeţi. Dacă în timpul pandemiei nu a mai fost aglomeraţia de altădată, la începutul acestei veri tot mai mulţi turişti se opresc în oraş să admire valorile arhitectonice şi frumoasele lăcaşuri de cult de pe raza urbei.

De la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică am aflat că, în prima jumătate a anului, au trecut pragul aşezării peste 600 de oaspeţi, mulţi din străinătate. Cum a venit vara a început sosirea turiştilor europeni. Chiar zilele trecute a petrecut cîteva zile în municipiul Gherla o mică delegaţie elveţiană condusă de Pascal Praz, preşedintele Asociaţiei de prietenie Nendaz – Gherla, localitatea din Ţara Cantoanelor fiind înfrăţită cu Gherla. Prietenii gherlenilor au vizitat cele mai cunoscute obiective istorice şi religioase, dar au admirat şi expoziţiile de artă plastică deschise la Centrul Turistic. Recent, mai multe grupuri turistice din Franţa şi Israel au efectuat turul oraşului. Însă, din Gherla nu lipsesc nici turiştii din ţară. Cu ocazia celei mai mari sărbători a comunităţii armeneşti – „Sfîntul Grigore Luminătorul” -, mulți vizitatori din Baia Mare, Cluj-Napoca şi Gheorgheni (județul Harghita) au făcut cunoştinţă cu lăcaşurile de cult din oraş, în special cu Catedrala Armenească „Sfânta Treime” din centrul municipiului. Și în lunile următoare sunt anunţate noi grupuri de turişti atît din ţară, cît şi de peste hotare. Cu toţii sunt însoţiţi de ghidul stabilit de Centrul Turistic, gazda oaspeţilor fiind chiar managerul Monica Pătac, o bună cunoscătoare a istoriei şi culturii municipiului transilvan.

Prin grija Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Gherla a fost editat, mai întâi în română, ghidul turistic „Gherla, oraş baroc”, apărut ulterior şi în limbile engleză, franceză şi maghiară, lucrări pe care Centrul le pune la dispoziţia oaspeţilor. În curînd va apărea şi un album turistic despre municipiul Gherla, iniţiativă sprijinită de Primăria din localitate.

SZ.Cs.