Șușmanii – epopeea din inima Apusenilor

Sub acest generic se va desfășura, duminică, 5 februarie, un eveniment comemorativ dedicat luptătorilor anticomuniști din Grupul Șușman, de la Răchițele, organizat de Transilvania Regală și Versantul Partizanilor din Apuseni.

Conform celor anunțate de organizatori, la ora 12:15 este programată reuniunea participanților lângă Biserica Greco-Catolică de la Huedin, de unde se va pleca grupat, cu autoturismele, spre munte.

La ora 13:30, la mormântul lui Teodor Șușman, situat pe Versantul Muncelului, lângă drumul județean Răchițele – Doda Pilii, va fi oficiat un parastas în memoria luptătorilor anticomuniști din Grupul Șușman.

Vor lua cuvântul: Cornel Jurju – Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni; Cosmin Budeancă – Fundația Culturală Memoria și  Ion Andrei Gherasim – președinte executiv Fundația „Corneliu Coposu”.

În Munții Apuseni, Grupul „Șușman” a purtat steagul rezistenței anticomuniste timp de un deceniu, între 1948 și 1958. Epopeea partizanilor de la Răchițele s-a încheiat tragic și eroic deopotrivă în dimineața de 2 februarie 1958, când frații Teodor și Avisalon Șușman au murit arși în șura din cătunul Tranișu, asediată și apoi incendiată de Securitate. În această acțiune au fost implicate cadre operative din Securitatea Regiunii Cluj, precum și trupe de la Batalionul de Securitate din localitatea Florești, situată lângă Cluj. Efectivele Securității au fost transportate în teren cu șapte camioane și autoturisme, acestea fiind lăsate la distanță de sat, pentru a se realiza surprinderea obiectivului.

Potrivit unui raport al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, „în jurul orei 5:30, gospodăria lui Romul Florea a fost înconjurată și blocată, în acel moment partizanii aflându-se în podul grajdului. Au fost anchetați toți membrii familiei Florea, concomitent fiind efectuată o percheziție generală a locuinței și anexelor gospodărești. La 8:30 s-a trecut la o nouă verificare a podului grajdului, când s-a dispus ca tot fânul ce se afla acolo să fie dat jos. Echipa ce urma să execute această operațiune a fost întâmpinată cu focuri de armă. A urmat apoi un schimb de focuri de aproximativ două ore. În acest timp, o echipă de asalt a încercat în mai multe rânduri să pătrundă în grajd, însă de fiecare dată fără succes. Pentru a-i intimida pe frații Șușman, s-a dat foc la o căpiță de fân aflată în spatele grajdului. Alte încercări de pătrundere au fost din nou respinse. În această situație, s-a ordonat incendierea unui colț al grajdului și încercarea unei noi pătrunderi în interior, respinse și de această dată. Grajdul a fost cuprins în scurt timp de flăcări, iar din interior riposta armată a încetat. Cadavrele lui Toader și Avisalon Șușman au fost recuperate a doua zi și așezate lângă grajdul care arsese în totalitate. În documentele oficiale se menționează că identificarea cadavrelor s-a făcut în prezența unui procuror și că în urma unei autopsii sumare s-a stabilit că «bandiții au ars de vii». Cadavrele arse au fost expuse timp de câteva zile lângă casa familiei Florea, pe un pat de fân, apoi au fost îngropate într-o groapă comună, săpată de soldați într-o pădurice din apropiere”.

Grupul de luptători anticomuniști “Șușman” s-a format în anul 1948, în localitatea Răchițele, din oameni care „au refuzat să îngenuncheze în fața ideologiei și a terorii comuniste”. Din acest grup de rezistență au făcut parte Teodor Șușman (senior), frații Teodor, Traian și Avisalon Șușman, Mihai Jurj, Lucreția Jurj, Oneț Roman, Gheorghe Mihuț, Ioan Popa, Ioan Bortoș, Teodor Suciu. Liderul grupului a fost Teodor Șușman (senior).

M. TRIPON