Studiu: Hărțile psihologice ale României

„Românismul” bate „ardelenismul”, „moldovenismul” și „muntenismul”, arată un studiu realizat de un grup național de cercetare coordonat de Universitatea Babeș-Bolyai.

Realizat în cadrul proiectului PCCF-UEFISCDI, studiul a propus o analiză mai detaliată a profilului psihocultural al țării, și anume prin hărți psihologice la nivel de zone prestabilite geografic/ administrativ-teritorial și/ sau derivate psihologic, pentru a le relaționa apoi cu inegalitățile/ polarizările economice și cu alți indicatori PESH [Political/ Economic/ Social/ Health]. Variabilele psihologice analizate la nivel de județ/ regiune de dezvoltare/ macroregiune/ provincie istorică au fost: (1) atributele psihoculturale după Hofstede și colaboratorii (2010) (colectivism/ individualism; concentrarea/ descentralizarea puterii sociale; evitarea incertitudinii; competiția/ consensul; orientarea pe termen lung/ scurt; indulgența); (2) trăsăturile de personalitate (stabilitatea emoțională; extraversiunea; deschiderea; agreabilitatea; conștiinciozitatea); (3) inteligența generală; (4) încrederea interpersonală; (5) factori cognitiv-comportamentali (experiențe negative percepute; cogniții raționale/ iraționale; emoții pozitive și negative; satisfacția cu propria viață).

Potrivit declarației coordonatorului de proiect, prof. dr. Daniel David, rezultatele studiului arată că există o tendință spre o omogenitate a distribuirii atributelor psihoculturale/ psihologice pe suprafața țării, astfel că, „în general «românismul» bate și «ardelenismul» și «moldovenismul» și «muntenismul»”. „Într-adevăr – spune rectorul UBB -, mișcarea populației între aceste zone geografice și politicile naționale comune au redus eventualele diferențe majore existente cândva. Cu toate acestea, există și unele diferențe geografice semnificative statistic și ecologic. De asemenea, există unele diferențe geografice semnificative statistic, dar nu și ecologic, care, incluse însă în modele complexe, pot interacționa cumulativ (alături chiar de cele nesemnificative statistic), cu impact asupra înțelegerii inegalităților/ polarizărilor economice (GINI) sau PESH”.

Conform studiului, diferențe semnificative statistic (p < 0.05) și ecologic (d ≥ 0.35) pentru celelalte variabile psihologice apar mai ales la nivelul regiunilor de dezvoltare (nu la nivel de macroregiuni sau regiuni istorice): (1) încrederea în oamenii întâlniți prima dată (Centru > Sud-Est); (2) încrederea în oamenii de altă naționalitate (București-Ilfov > Sud-Muntenia; Centru > Sud-Muntenia; Nord-Vest > Sud-Est; Nord-Vest > Sud-Muntenia; Vest > Sud-Muntenia), (3) încrederea în oameni de altă religie (Centru > Sud-Muntenia; Centru > Sud-Vest; Nord-Est > Sud-Muntenia; Nord-Est > Sud-Vest; Nord-Vest > Sud-Muntenia; Nord-Vest > Sud-Vest), (4) experiențe negative percepute (București-Ilfov > Centru), (5) cognițiile raționale (Nord-Vest > Nord-Est; Sud-Muntenia > Nord-Est) și (6) emoții pozitive (Nord-Vest > Nord-Est). La nivel de județe, diferențele psihologice „sunt exploratorii în această fază a cercetării”.

„Trebuie spus că încrederea este o componentă fundamentală a capitalului social, aceasta stând la baza cooperării, cooperare prin care se pot constitui apoi instituții moderne și puternice. Un atribut interesant este conștiinciozitatea, care, deși nu atinge valoarea ecologică stabilită, este semnificativ statistic și apare sistematic la niveluri diferite de analiză, în favoarea Transilvaniei și a regiunilor/ macroregiunilor din aceasta, lucru congruent cu unele auto/ hetero-stereotipuri despre Transilvania” – precizează autorii studiului.

Prof. univ. dr. Daniel David spune că spațiul vestic este caracterizat dominant de „stimularea autonomiei indivizilor și descentralizarea puterii”. „Raportându-ne la provinciile istorice, psihocultural, în cazul autonomiei indivizilor, ordinea este Transilvania, Țara Românească și Moldova, iar în ceea ce privește descentralizarea puterii, ordinea este Țara Românească, Transilvania și Moldova. Diferențele sunt însă minime și/ sau în aceeași clasă, în condițiile în care toate cele trei regiuni istorice sunt încă grevate de colectivism și concentrarea puterii. Aceste diferențe s-ar putea însă să conteze în modelele finale mai complexe, alături de alte variabile psihologice, cu implicații pentru GINI/PESH”, adaugă acesta.

M. T.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut