Studiu CNE: Cât de sigură e… siguranța în școli

După trei luni de educație în format online, majoritatea elevilor s-au întors la școală, însă, în multe unități de învățământ,  pregătirile pentru redeschidere au fost realizate superficial, din cauză că procedurile necesare au fost publicate cu doar două zile înainte de prima zi a celui de-al  doilea semestru.

Mai mult – spun reprezentanții Consiliului Național al Elevilor (CNE) -, majoritatea cabinetelor școlare din cadrul  unităților de învățământ au o capacitate scăzută de a realiza teste rapide, dat fiind că multe dintre cadrele medicale școlare (medici și asistenți) sunt, la momentul de față, detașate de către direcțiile de sănătate publică în diferite instituții.

„În România există 4904 cadre medicale școlare (1.302 medici și 3.602 asistenți medicali) arondate la peste 18 mii de unități de învățământ preuniversitar. De asemenea, încă de la începerea acestui an școlar, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului a emis mai multe alerte privind punerea pe piață a măștilor neconforme, care pot pune în pericol sănătatea utilizatorilor. Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, din 3424  unități de învățământ evaluate, 301 nu au autorizație sanitară de funcționare, 168 dintre acestea nu se încadrează în standardele actuale privind condițiile de igienă din școli, iar 132 fie nu sunt aprovizionate cu apă potabilă, fie nu au apă potabilă adecvată din punct de vedere microbiologic” – arată CNE.

Conform unui studiu realizat de CNE în 757 de unități de învățământ preuniversitar din întreaga țară, cu scopul de a identifica problemele apărute în organizarea procesului educațional începând cu cel de-al doilea semestru, 96,3% dintre unitățile de învățământ respectă, într-o mare măsură, regulile sanitare, în timp ce 3,7% nu respectă deloc aceste reguli. 41,3% dintre respondenți consideră că stocul de măști disponibil la nivelul unității de învățământ este suficient, în timp ce peste 58,7% reclamă faptul că nu există suficiente materiale de protecție sanitară în școală.

În ceea ce privește substanțele dezinfectante, 59,2% dintre respondenți afirmă că stocul acestora este suficient, în timp ce 40,8% atrag atenția asupra faptului că stocul de substanțe biocide fie nu este suficient, fie acestea sunt de o calitate îndoielnică.

Un procent îngrijorător, de peste 50,1% dintre respondenți, afirmă că nu  au apă curentă și săpun în unitățile de învățământ din care provin, ceea ce – atenționează CNE – poate determina apariția focarelor de infecție în școli și pune în pericol sănătatea elevilor și a cadrelor didactice.

Fiind chestionați asupra modului în care sălile de curs sunt aerisite și dezinfectate, 56,6% dintre respondenți au răspuns că aceste proceduri sunt realizate corespunzător, în timp ce 43,4% au declarat că sunt realizate în mod necorespunzător.

Datele sondajului arată că păstrarea distanței fizice  de 1 metru/ mai mult de 1 metru este posibilă în 71,6% dintre unitățile de învățământ, în timp ce 28,4% dintre unitățile școlare chestionate nu pot asigura această distanțare.

„Testarea rapidă a unui elev sau a unui profesor, în cazul în care aceștia prezintă  simptome specifice infecției cu virusul Sars-Cov-2, este un prim pas atât pentru a limita transmiterea virusului, cât și pentru a putea asigura carantinarea și asistența medicală în cel mai scurt timp a celui afectat. Din nefericire, doar 46,5% dintre respondenți au afirmat că școala în care învață are capacitatea de a face teste rapide COVID-19, în timp ce 9,8% au afirmat că unitatea lor nu are capacitatea de efectua aceste teste. 43,7% dintre respondenți nu știu dacă școala lor are sau nu posibilitatea de a efectua teste rapide” – arată CNE, adăugând că acest lucru „semnalează faptul că elevilor nu le-au fost prezentate noile măsuri sanitare ce sunt aplicate în școli începând cu cel de-al doilea semestru”.

M. TRIPON