Spitalul Clinic Județean de Urgență: Creşterea eficienţei şi calităţii actului medical prin modernizarea şi dotarea optimă a secțiilor (II)

Cotidianul ”Făclia”, prezintă cititorilor săi, în ediția de azi, cea de-a doua parte a interviului acordat publicației noastre de prof. univ. dr. Claudia Gherman, director general al Spitalului Clinic Județean de Urgență.

Prof. univ. dr. Claudia Gherman: ”Centrul de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie este, indiscutabil, un proiect de mare anvergură, proiectul nostru prioritar”

***

Reporter ”Făclia”: Când va deveni funcțional Centrul de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie?

Prof. univ. dr. Claudia Gherman: Dacă toate lucrurile vor merge bine, în anul 2025 proiectul trebuie să fie finalizat. E cea mai importantă investiție cu care ne mândrim și noi și întreg Clujul pentru că am reușit să câștigăm, în poziție fruntașă, o finanțare cu fonduri nerambursabile, prin Programul Național de Reconstrucție si Reziliență (PNRR). În fapt, a fost o competiție, pentru că au fost depuse 49 de dosare și doar 27 au fost declarate eligibile, al nostru fiind al 16-lea acceptat. A contat faptul că a fost vorba de un obiectiv deja început, matur, pentru care obținusem autorizația de construcție și deschisesem șantierul lucrărilor. Am reușit să absorbim peste 5 milioane de lei, de la bugetul de stat, chiar în momentul lansării competiției pentru finanțarea prin PNRR. Subliniez meritul deosebit al echipei noastre, pentru că, știm cu toții, nimic nu vine de la sine. Și mulțumim evaluatorilor pentru că au avut obiectivitatea să facă un clasament corect. Suntem singura unitate din Cluj care a reușit să obțină o astfel de finanțare. Pe de altă parte, nu ezit să vă spun că am fost depunctați pentru că se preconizează construirea unui Spital Regional de Urgență la Cluj. Grila competiției a fost astfel concepută încât să încurajeze zonele care nu vor avea Spital Regional. S-a dorit acoperirea întregii țări cu o rețea sanitară îmbunătățită. Centrul de la Cluj-Napoca va fi singurul cu acest profil în regiunea de Nord-Vest a României. Patologia cerebro-vasculare este, azi, la nivel mondial, una din principalele cauze de mortalitate și morbiditate. Până la ora actuală, noi nu am dispus de tratamente minim invazive pentru pacienții afectați de accidente cerebro-vasculare. Domnul profesor dr. Ștefan Florian, șeful Secţiei de Neurochirurgie, activează de mai bine de 30 de ani în Spitalul nostru, efectuează peste 2500 de intervenții chirurgicale pe an și a adus recunoașterea internațională a acestei Secții. El a fost și inițiatorul acestui proiect al Centrului de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie. Investiția vizează renovarea și recompartimentarea clădirii de pe strada Pasteur, în care au funcționat serviciile de Medicina Muncii, precum și construirea unui pavilion nou. Fundația la noul corp de clădire este deja turnată. Dacă mergem acum pe șantier veți constata că se lucrează: este meritul unei echipe de constructori care face totul conștiincios. Investiția este în valoare de 46 milioane de euro, din care 15 milioane de euro vor fi alocați pentru dotările cu echipamente medicale de ultimă generație. Centrul va avea 105 paturi, din care 79 pentru spitalizare continuă și 16 pentru terapie intensivă. Blocul operator va avea 6 săli de operație standard și una multifuncțională hibrid.

Reporter ”Făclia”: Obiectivul dumneavoastră prioritar?

Prof. univ. dr. Claudia Gherman: Pe durata acestui mandat, nu mă preocupă raportarea în bani a realizărilor. Mă interesează calitatea serviciilor medicale furnizate pacienților noștri. Acesta e obiectivul meu prioritar: asigurarea calității serviciilor medicale. Noi acum lucrăm la schema de personal pentru Centrul de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie. Această schemă trebuie să fie înaintată neîntârziat Ministerului Sănătății, spre aprobare, ca să putem apoi să începem să angajăm, să formăm personalul dedicat acestui domeniu și să atragem specialiștii de care avem nevoie. Dacă pentru Laboratorul de endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică și pentru Laboratorul de radiologie intervențională ne-am gândit în prealabil cu cine vom lucra, specialiștii fiind deja activi în clinică, pentru Centrul de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie vom trece de la o secție clinică la un Centru cu 105 paturi. Va fi nevoie ca pe lângă colectivul de neochirurgi existent în spital, să ne asigurăm de aportul profesional al unei echipe suplimentare, pentru cei 105 pacienți care vor avea nevoie de intervenții speciale. Va fi un salt calitativ incontestabil. Va fi, în sfârșit, ceva aliniat la cele mai performante standarde. Așadar e evident că vom avea nevoie de o schemă de personal suplimentară. Sunt convinsă că vom găsi înțelegere și pentru lărgirea statului de funcții, care, e drept, va atrage o bugetare suplimentară, dar, neîndoielnic, va fi pe deplin justificată. Fiind medic, eu am mereu în vedere resursele umane necesare pentru asigurarea întregii game de servicii clinice specifice. La fiecare sfârșit de zi, îmi fac un mic bilanț cu cele realizate și acesta nu e niciodată unul pesimist. La fiecare drum spre casă recapitulez ce am făcut din sarcinile preconizate a fi îndeplinite în ziua respectivă. Altfel nici nu aș rezista la multitudinea de probleme din spital. O lecție a vieții și nu desprinsă din cele învătate la școală mi-a creat convingerea că o strategie chibzuită te scoate întotdeauna la liman. Trebuie să ai o astfel de strategie pentru a atinge chiar și mini-obiective. În spital avem în permanență nevoie de medici și de personal administrativ. Încercăm să armonizăm schema de personal cu necesitățile din spitalul nostru. La ora actuală, derulăm concursurile pentru angajări de personal în sectorul administrativ. În zilele următoare va fi publicat calendarul de concurs pentru posturile vacante de asitenți medicali și personal medical auxiliar. Și tot în perioada următoare vor fi făcute anunțurile pentru angajări, prin concurs, de medici specialiști și primari. Evidențiez, în context, că nu sunt puțini cei care își doresc să lucreze în acest spital. La examene sunt selecționați cei mai buni dintre cei buni. De când sunt managerul spitalului, au fost angajați un număr de 77 de medici. La ora acuală, sunt activi 425 de medici în Spitalul Clinic Județean de Urgență. Eu sunt mândră de această cifră. Resursa umană valoroasă trebuie să fie în permanență încurajată. Și fac o paranteză: o parte din cei 77 de medici au fost angajați, oficial și pentru merite deosebite, prin integrare clinică, fiind cadre didactice ale Universității de Medicină și Farmacie clujene. Noi suntem o bază de învățământ extrem de importantă, poate cea mai importantă pentru UMF. Eu mă mândresc cu faptul că am studiat la UMF Cluj și, mai mult decât atât, sunt unul dintre profesorii universitari ai acestei prestigioase instituții. Specialiștii din spital care sunt și cadre didactice – profesori, conferențiari și chiar asistenți universitari -, au beneficiat, conform legii, de integrarea clinică în unitatea noastră medicală. A aduce plusvaloare înseamnă a te baza pe oameni care în permanență se informează, se documentează, participă la manifestări științifice naționale și internaționale și sunt la curent cu toate nouățile din specialitatea lor. Este un privilegiu al nostru să avem un astfel de corp medical în spital. De cei 77 de medici aveam neapărat nevoie, nu am umplut pur și simplu schema de personal, dovadă că vom atrage, și în 2023, și în anii următori, medici cu o excelentă evoluție profesională. Până la declanșarea pandemiei cu Covid 19, nu am avut în spital medic pneumolog, și pentru că era neapărat nevoie de această specialiate, am angajat profesioniști în domeniu. Identic și cu pozițiile de medic infecționist sau medic farmacolog. Îi avem acum în serviciul de epidemiologie, deși nu avem secție clinică de boli infecțioase. În prezent, perfectăm cadrul legal pentru anagajarea unui medic hematolog. E nevoie de pluridisciplinaritate și interdisciplinaritate, nu ne mai putem limita strict la domeniile Interne ori Cardiologie. Pacientul are nevoie de o gamă extinsă de servicii și de aceea am gândit o rezervă de posturi vacante. Pe de altă parte, trebuie să ne încadrăm în limita cheltuielilor din bugetul alocat. Am reușit să mențin limita chiar și în contextul angajărilor amintite acum de mine. Plafonul pentru retribuirea personalului nu depășește, nici în clipa de față, 60% din totalul cheltuielilor. Spitalul Clinic Județean de Urgență are un corp medical extrem de bine format. Cred că e nevoie și de o motivare diferențiată a personalului, în general, nu numai a personalului medical, în funcție de gradul de implicare. O grilă de salarizare uniformă nu e cea mai bună alegere. La ora actuală, balansul public-privat nu e bine diferențiat, câteodată interferează. Dacă am avea legi concrete, am putea departaja ce e public și ce e privat, și ce înseamnă gradul de anjajare a aceleiași persoane în două direcții diferite.

După pandemie a fost greu să revenim la ”normalitate”. Nu știu să definesc ”normalitatea”. Încă nu suntem la cifra de spitalizare și de externări de pacienți din 2019. Anul 2022 a avut, cu evidență, cu mult mai mulți pacienți decât în anii 2021 și 2020, dar nu ne comparăm cu ce a fost în 2019, din toate punctele de vedere. Remarc că și arta comunicării a fost foarte puternic afectată în timpul pandemiei: ne-am înstrăinat, ne-am obișnuit să lucrăm în mediul on-line, am evoluat spre o închidere în sine. Probabil și medicii sunt mai pragmatici și mai puțin deschiși spre comunicare. Nu avem reclamații de această natură, dar eu resimt faptul că acum cel mai bine este să lucrăm în echipă, în Consiliul Medical, cu toți colegii și, desigur, cu tinerii medici rezidenți. Mă gândesc la faptul că generația mea a copiat modelele profesionale de la cei care ne-au învățat medicină, care ne-au pus bisturiul în mână. Au fost modele de o eleganță și o distincție incomparabile. Și relația medic-pacient era reflexul acelei eleganțe și disticții. Acum s-au schimbat lucrurile și e o forfotă permanentă în a repera așa-zisul malpraxis. Noțiunea e nocivă când, deși vehiculată, nu e reală. Nimeni nu spune că nu există erori, dar tot așa cum normalitatea nu poate fi definită, nici malpraxis-ul nu poate fi definit. O rea intenție nu există la nici unul dintre medicii care practică această profesie. Dar trendul acesta nociv, că ar exista medici care ar acționa cu rea voință, conduce spre o medicină defensivă, ceea ce explică un cerc vicios în care noi, medicii, suntem puși în fața acuzației de malpraxis pentru că, de pildă, medicul a venit noaptea de acasă și a ajutat un pacient și un coleg în gardă care era, probabil, depășit de oboseală. E un context care poate fi interpretat ca malpraxis. O sumedenie de organisme juridice, societăți de asigurări, ori avocați găsesc această ”explicație”: ce căuta medicul acolo în afara programului ? Pentru aceste organisme juridice, faptul că vii la propriul tău pacient, pe care l-ai operat, dar vii în afara orelor de serviciu, e dovada depășirii atribuțiilor. Așa se ajunge la medicina defensivă: fiecare va face strict cât consideră că ține de atribuțiile lui. În trecut, dacă era nevoie să ajut un coleg chirurg toracic, eu fiind chirurg generalist, sau invers, o făceam fără să ezit. Acum stau pe gânduri: o traheostomie (n.r.: incizie la nivelul gâtului pentru a plasa un tub în trahee, prin care se va realiza procesul de respirație) să o facă exclusiv orelistul sau și chirurgul; o puncție pleurală să o facă numai specialistul pneumolog sau de chirurgie toracică sau și chirurgul generalist, chiar dacă, fără puncția făcută rapid, pacientul se poate sufoca și chiar muri. Îți pasă de pacient, de aceea ai ales profesia de medic. Îți pasă de viața unui om, indiferent de ce fond sufletesc ai în restul timpului. Faptul că ne restrângem domeniile de competență nu e un lucru rău, dar sunt situații extreme în care viața pacientului depinde de o interveție promptă, iar dacă putem ajuta nu înseamnă că facem malpraxis.

Carmen Fărcașiu