Spitalul Clinic Județean de Urgență: Creşterea eficienţei şi calităţii actului medical prin modernizarea şi dotarea optimă a secțiilor (I)

Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență, prof. univ. dr. Claudia Gherman, a acordat un interviu cotidianului ”Făclia” în care a evidențiat rezultatele obținute în răstimpul celor doi ani de la preluarea conducerii unității sanitare clujene precum și prioritățile anului 2023 aflate pe agenda sa de lucru și menite să asigure o calitate sporită serviciilor oferite pacienților.

Prof. univ. dr. Claudia Gherman, directorul general al Spitalului Clinic Județean de Urgență

Reporter ”Făclia”: Ați avut un ritm de maratonist în cei doi ani de la preluarea mandatului de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență, dar, precum orice alergător de cursă lungă, aveți sumedenie de motive temeinice pentru a continua amplul și necesarul proces de modernizare a unității medicale clujene.

Prof. univ. dr. Claudia Gherman: Au trecut doi ani și două luni de când am preluat mandatul de manager al acestei unități sanitare. M-am străduit să fac ceea ce trebuia să fac și ce ar fi întreprins oricine ar fi fost în poziția de manager și anume să încerc să asigur toate serviciile de care pacienții noștri au avut nevoie. Am preluat conducerea spitalului într-un moment dificil din punct de vedere al situației epidemiologice, adică tocmai când începuse cel de-al doilea val al pandemiei. La vremea respectivă, lumea încă era disperată, nu știa cum să se organizeze, cum să se păzească. Noi a trebuit să asigurăm protecția personalului nostru sanitar, a pacienților și a familiilor lor. Au fost dificultăți în privința aprovizionării, izolării pacienților, spitalizării celor care nu erau infectați cu virusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2), definit ca agent cauzal al COVID-19. Toate acestea s-au putut rezolva aproape de la sine, întreg personalul medical dovedind multă răbdare. Pe mime m-a ajutat considerabil în toată această perioadă critică experiența de medic, eu având în spate 32 de ani de activitate în aceeași unitate pe care am fost invitată să o conduc. Și fac o paranteză: și mandatul de director medical din fișa mea profesională, pe care îl asumasem cu zece ani înainte, m-a ajutat foarte mult în abordarea medicală a situației pandemice și în optima gestionare a ei. În momentul preluării mandatului de manager al spitalului, problemele au fost în primul rând medicale. Prin urmare, poziția mea de medic și cea manager s-au contopit cu folos. Experiența medicală mă sprijină major și în clipa de față. Am trecut cu bine peste valurile II, III și IV ale pandemiei. Din păcate, și la ora actuală încă avem în secțiile spitalului nostru pacienți pozitiv și vom mai avea atâta vreme cât virusul va exista sau va evolua spre alte mutații. Din nefericire, și mutațiile genetice au stat la baza agresivității acestui virus. Am avut centre de evaluare, iar pe cel de vaccinare – singurul din spitalele din Cluj -, l-am închis de curând. Am tratat peste 4000 de pacienți cu Covid-19. Ca de fiecare dacă, mulțumesc întregii mele echipe care a luptat, zi și noapte, necondiționat, fără să bată în retragere, contra acestui virus și a celorlalte dificultăți pe care le-am surmontat împreună. Suntem o echipă și constat acum, după mai bine de doi ani de încercări continue, că ea s-a remaniat. Am reușit ca fiecare sector de activitate din spitalul nostru să-și înțeleagă menirea, astfel încât avem o echipă bună, atât pe sectorul administrativ, cât și pe cel medical. În continuare avem nevoie de investiții, de resurse umane și de servicii medicale de calitate.

Reporter ”Făclia”: Preconizați, pentru 2023, noi investiții menite să confere spitalului o poziție referențială în procesul de modernizare? Care sunt argumentele care vă susțin în demararea unor noi proiecte?

Prof. univ. dr. Claudia Gherman: Activitățile echipelor de achiziții și de aprovizionare, apoi cea a departamentului financiar-contabil sunt exemplare, așa că am reușit să reabilităm obiective importante din structura spitalului nostru, de mult timp necesare. Precum se știe, nu au existat resurse financiare sau poate nu a fost pe deplin înțeleasă necesitatea reabilitării unor obiective de interes major, precum cele două mari blocuri operatorii ale spitalului. În prezent sunt în derulare lucrări de modernizare a celui de-al treilea și al patrulea bloc operator, pentru că noi suntem un spital mare – printre cele mai mari din țară. Este bine cunoscut faptul că activăm în 33 de clădiri, prin urmare avem mai multe secții medico-chirurgicale cu blocuri operatorii și saloane ATI. Blocurile operatorii a căror reabilitare am realizat-o sunt cele care primesc fluxul cel mai mare de persoane aflate în dificultate, noi fiind Spital de Urgență și, deocamdată, și cu statut de Spital Regional, până la finalizarea construcției adevăratei unități sanitare cu această structură. Suntem spitalul căruia i se adresează tot ce înseamnă patologie acută și de urgență, inclusiv politrauma, care, în ultima vreme, a devenit din ce în ce mai agresivă și numeroasă în cazuistică, din cauza vitezei excesive cu care sunt conduse automobilele, a tehnologiei avansate care permite viteze mari, a posibilității de achiziționare de vehicule de mare capacitate: iată factori favorizanți ai celor mai multe dintre accidente. Este regretabil că majoritatea victimelor sunt tineri care tocmai au dobândit permisele de conducere. De neînțeles sunt și mulți motocicliști vitezomani, care își riscă viața, nu de puține ori, cu inconștiență. Sunt, apoi, accidentele mari: incendii, explozii, accidente de muncă. Toate vin în blocurile operatorii de la Chirurgie I și II și în ATI aferente. În mod firesc am început reabilitarea acestor două blocuri operatorii. Au fost complet renovate. Pe de altă parte, aflându-ne la finalul unui ciclu de funcționare, în acest an va trebui să depunem documentația pentru re-evaluare și re-acreditare. Din acest considerent, și alte secții ale unității noastre sanitare au continuat să fie reabilitate pe durata mandatului meu de manager.

Mă refer la secțiile cu paturi de la Chirurgie I și II, apoi la încă o secție de neurologie – una fusese deja renovată, și la un set de lucrări la o secție de psihiatrie din cele trei existente în mai multe pavilioane medicale. Avem pacienți cu patologie cronică, cu manifestări agresive extreme în contextul afecțiunii lor, și a trebuit să intervenim pentru a preveni situații critice și totodată pentru a asigura necesara protecție a cadrelor noastre medicale. Într-un nucleu foarte important – laboratorul de radiologie care deservește întregul spital -, am efectuat lucrări de reamenajare precum și o compartimentare mult mai bună a spațiului. La secția de ortopedie am finalizat o mică parte din lucrări, dar e vorba de un obiectiv la care trebuie să întreprindem încă multe amenajări necesare pentru optimizarea serviciilor medicale. Nu știu dacă voi reuși să finalizez, în timpul mandatului meu, toate problemele tehnice deosebite ale acestei secții, pentru că sunt necesare resurse financiare considerabile și trebuie să fie evaluată oportunitatea acestei acțiuni. Am efectuat lucrări și la secția de gastroenterologie. Prima intervenție a vizat Laboratorul de endoscopie de diagnostic și intervențională, urmând să face, modernizări și în secția cu paturi. În limita posibilităților am modernizat ambulatorii la Clinica Medicală și vom continua cu cele de la Clinica de Cardiologie. Am încercat să punem toate specialitățile pe o ”hartă” a operațiunilor prioritare în procesul de modernizare. Spitalul are 50 de secții și compartimente și nici timpul, nici resursele financiare nu ne-au îngăduit să le modernizăm pe toate, chiar și în condițiile în care am beneficiat de sprijin și din partea autorităților locale.

Sigur că, în paralel cu toate aceste acțiuni de reamenjare, absolut necesare, și pe care le voi continua, cu siguranță, a trebuit să echipăm secțiile de spitalizare continuă cu paturi, mobilier, instalații de oxigen și senzori de avertizare în caz de incendiu. Am reușit să înlocuim peste 170 de paturi, număr care, pentru alte unități sanitare ar însemna o dotare completă, în timp ce pentru spitalul nostru a acoperit doar necesarul pentru câteva secții distincte.

Desigur, un astfel de proces este permanent și evidențiez că pentru aceste achiziții am beneficiat și de sponsorizări. Suntem deschiși oricărei colaborări legale în beneficiul serviciilor de sănătate. Investiția în aparatură medicală a fost semnificativă, respectiv de peste 7 milioane de euro, în cei doi ani ai mandatului meu. Iar în privința investițiilor în obiective, am depășit suma de 3 milioane de euro. E vorba, așadar, de un total de peste 10 milioane de euro. Accesăm tot ce e disponibil din punct de vedere financiar, de la finanțări de proiecte din fonduri europene, la sprijinul venit din partea Ministerului Sănătății, căruia îi suntem subordonați. Colaborăm bine și cu autoritățile locale. Vom marca, totodată, debutul unor noi lucrări prin sponsorizare, din 16 martie, la Clinica de Obstetrică-Ginecologie II ”Dominic Stanca”, unde, de altfel, am mai beneficiat de un aport similar, la compartimentul de spitalizare de zi, grație implicării tinerilor voluntari de la Clubul ”Rotaract” din Cluj-Napoca (n.r.: organizație non-guvernamentală), toți medici rezidenți și foști studenți ai Universității de Medicină și Farmacie clujene, toți entuziaști, care au efectuat cu mâinile lor lucrări de reambientare a interioarelor. Clubul ”Rotaract” va proceda și la lucrările de instalare a unui lift exterior la Clinica de Neurologie, unde avem cei mai mulți pacienți imobilizați la pat, iar în prezent nu dispunem de posibilitatea de a le asigura un acces facil la etaj.

Reporter ”Făclia”: Investiții în aparatură medicală? Prof. univ. dr. Claudia Gherman: Subliniez achiziția relativ recentă a unui angiograf ultraperformant, care a făcut posibilă înființarea unui Laborator de radiologie intervențională care și-a început activitatea la 1 iulie 2022, cu un colectiv multidisciplinar constituit din radiologi și chirurgi vasculari, unii dintre ei formați în străinătate. La ora actuală, pe acest segment au fost efectuate peste 250 de procedee minim invazive de către grupul de tineri medici, dar deja maturi prin profesionalizarea lor de înalt nivel. Unul dintre ei este un coleg care a decis să revină definitiv în România, împreună cu familia, după ce ocupase o poziție de șef de secție de chirurgie vasculară la o importantă unitate medicală din Germania.

Pentru noi, prezența sa aduce plusvaloare și îl sprijinim la fel ca și pe toți colegii interesați de performanță în actul medical. Vom deschide, în câteva zile, Laboratorul de endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică, pentru că avem resursa umană necesară și experimentată. Aceste proceduri intervenționale scutesc pacientul de o operație deschisă, adică de o intervenție traumatizantă. Lucrările de reamenajare a spațiului laboratorului sunt deja încheiate, dar mai trebuie făcut racordul la rampa de fluide. Desigur că și până acum noi făceam endoscopii digestive, colonoscopii, ori gastroscopii. dar era activ un singur centru cu acest profil și deseori era depășit în capacitatea sa funcțională.

Carmmen Fărcașiu

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut