Și europenii pescuiesc la Țaga Mică

Nu știu dacă pe valea Fizeșului existau lacuri și în 1243, anul de când este atestată documentar localitatea Țaga, și nici nu sunt pe deplin convins că etimologia numelui său ar proveni latinescul „Toga”, (îmbrăcăminte bărbătească la romani), însă sunt convins că acel obiect vestimentar era urzit din lână, nu din fibre sintetice.

Știu că Țaga, Geaca și Cătina au format cel mai puternic bazin hidrografic și piscicol al Transilvaniei, până în 1990. Aici, în această perioadă, începea să se întindă năvoadele ce recoltau mii de tone de crap indigen ce pleca spre multe piețe de desfacere ale țării, inclusiv în municipiul București. Însă după așa zisa revoluție din 89, piscicultura a …murit, la fel ca și agricultura, industria și alte domenii productive ale capitalismului autohton, românesc, azi țara excelând prin împrumuturi și masive importuri alimentare și industriale.

În aceste condiții vitrege ale ștrangulării sectoarelor productive, unele de mare importanță pentru dimensiunile valorice ale PIB – ului României, și al acceptării tacite sau poate impuse a statutului de piață de desfacere pentru potențialii producători ai Europei, e firesc să ne mai bucurăm când apar chiar și mici întreprinzători locali, pe care mass media trebuie să-i încurajeze fără rețineri, ca să nu mai încărcăm limbajul și cu noțiunea de…colonie.

Dacă tânăra generație este viitorul oricărei națiuni, la Țaga am cunoscut un asemenea vlăstar al viitorului încă de când era boboc la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj–Napoca. Acest băiat, cu o privire atât de blândă și o hărnicie înnăscută, a crescut pe marginea lacurilor piscicole. În prima sa vacanță de iarnă, când, voluntar, făcea ochiuri pentru oxigenarea apei lacului pe care azi îl gospodărește iar din gheața decupată a construit Masa tăcerii, după modelul inegalabilului părinte al sculpturii moderne, Constantin Brâncuși.

Și cum arealul verde și pescuitul îl pasionau din pruncie, Vlad Nicolae Mîrza, a îmbrățișat profesia de inginer silvic și piscicol, pregătire ce-i asigură locul de muncă chiar în localitatea natală.

Crescut într-o respectabilă familie de întreprinzători locali, Nicușor Mîrza, la vârsta de 24 de ani, a început proiectul de amenajare și gospodărire a lacului Țaga Mică, ce se întinde pe o suprafață de 14,9 ha. Această suprafață de apă, retrocedată după 1990, devenise un fel de groapă de gunoaie aruncate din portbagajele mașinilor ce tranzitau localitatea, fapt ce a necesitat curățirea și igienizarea lacului și a malurilor pline de buruieni și stufăriș.

În 2012 a început și realizat îndiguirea corespunzătoare a întregii suprafețe de aproape 15 ha, iar în 2013 a reușit să împrejmuiască acest perimetru cu 2 km de gard din plasă de sârmă.

Pescuit sportiv

În 2014 a început popularea lacului cu puiet de crap adus din Ungaria. Cantitatea a fost mare, 6,5 tone, care a fost furajat zilnic până la greutatea medie de 2 kg. Din 2015 a început să dea drumul la pescuitul sportiv, activitate care a luat amploare, de la an la an, datorită modernizărilor aduse prin ingeniozitatea acestui tânăr care a investit încasările obținute din taxa de pescuit, care astăzi este de 50 lei pe zi.

Acum, în apele curate și pline cu pește de la Țaga Mică vin să pescuiască și europeni datorită faptului că pe întreaga suprafață din jurul luciului de apă administratorul a construit 30 de pontoane din lemn acoperite cu trestie. Pe aceste pontoane solide pot pescui două persoane, cu câte patru undițe fiecare, iar peștele recoltat, din speciile caras, plătică, biban, indiferent de cantitate, este al undițarului. Crapul, între 1 și 4 kg, se poate cumpăra cu suma de 18 lei kg.

La capitolul îmbunătățiri, trebuie să amintim faptul că întreprinzătorul a construit un modern grup social unde există apă curentă potabilă, chiuvetă, wc, iar finisajul este cu gresie și faianță. Tot aici sunt amenajate locuri de parcare în incintă, există cărucioare pentru transportul bagajelor de la și spre autoturisme, dar și pază permanentă.

Pentru pretențioși, au fost construite opt căbănuțe frumoase, dotate cu terasă, paturi ,mese, scaune, băi, cu apă caldă și rece, televizoare, frigidere, internet, pontoane acoperite, șezlonguri, hinte, foișor și grătare construite pentru fiecare căbănuță.

Lacul Țaga Mică, magnet și pentru turiști

În dialogul purtat zilele trecute cu câteva familii aflate în concediu aici, am reținut bucuria acestora de-a pescui nu doar biban, caras, plătică, ci și crap oglindă, ten, știucă și șalău, iar unul din tinerii ce-și urmărea cu grija firul întins, se mândrea că în 2020 a avut o captură de 21,6 kg crap.

Au pescuit și pescuiesc aici împătimiți ai acestui sport din Germania, Ungaria și nu numai. Chiar în ziua documentării noastre am discutat, pe un ponton din fața unei căbănuțe, cu familia Ștefan și Eniko Pasztor, din Austria, care au spus că în ultimii ani își rezervă câteva zile din concediu pentru a se bucura de condițiile de aici și ospitalitatea întreprinzătorului.

Aceleași cuvinte de mulțumire am reținut de la familiile: Ver Gyorgy Zoltan și Edith, Tibi și Eva Vincze, iar tinerii Mircea și Sorina Bogdan, erau bucuroși că au găsit o căbănuță liberă unde se vor putea deconecta de căldura și viața tumultoasă a municipiului Cluj–Napoca.

Așadar, lacul Țaga Mică nu este doar un reper piscicol, ci și unul turistic, dacă ținem cont de bogatul relief geografic al acestei zone și întinsa salba a lacurilor piscicole de odinioară.

Dumitru VATAU