Semnal tras de fiul luptătoarei anticomuniste Doina Cornea: La lecțiile de istorie tineretul află cine este Andreea Esca, dar nu i se spune nimic despre partizani, despre martirii noștri în pușcării și lagăre de exterminare

Prezent la dezbaterea intitulată „Șușmanii – Epopeea din Inima Apusenilor” ce a avut loc la sfârșitul acestei săptămâni, la Huedin, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la constituirea cunoscutului grupului de rezistență de la Răchițele, Leontin Iuhas, fiul luptătoarei anticomuniste Doina Cornea și-a manifestat indignarea față de faptul că de câțiva ani statul român s-a detașat de acțiunile derulate pentru aflarea adevărului despre comunism. Leontin Iuhas a arătat că instituția statului român care avea ca scop descoperirea și identificarea victimelor comunismului a încetat practic activitatea în acest domeniu, semnalând că în cei 33 de ani care au trecut de la Revoluție statul român nu și-a asumat ororile statului comunist.

Membrii grupului de rezistență anticomunistă „Șușman” au fost omagiați la Huedin în cadrul unei dezbateri organizată cu ocazia a 75 de ani de la declanșarea acestei mișcări de luptă împotriva regimului criminal instaurat în România după 1945.

Evenimentul intitulat „Șușmanii – Epopeea din Inima Apusenilor” a avut loc la Casa de Cultură din Huedin, ocazie cu care au fost prezentate public pentru prima dată patru dintre icoanele pe sticlă pictate în anii clandestinității de către Teodor Șușman – junior.  

Au luat cuvântul Constantin Teodor Șușman – nepotul luptătorului anticomunist, Ion-Andrei Gherasim – președinte executiv, Fundația Corneliu Coposu, Cosmin Budeancă – istoric, Fundația Culturală Memoria
Horea Matiș – profesor, director Liceul Teoretic „Octavian Goga” și Cornel Jurju – istoric. De asemenea, a fost prezent Leontin Juhas, președintele Fundației „Doina Cornea”.

În intervenția sa, Leontin Iuhas a spus că din fericire la ora actuală există câteva persoane care își aduc aminte de trecutul nostru așa cum a fost în realiate și care povestesc de ororile statului român comunist. „Există câteva organizații care, an de an, ne aduc aminte de sacrificiul și verticalitatea acestui grup de partizani. Dar mai faceți ceva, le povestiți copiilor și nepoților pentru ca ororile comise de statul român din perioada comunistă să intre în memoria noastră colectivă”, a spus președintele Fundației „Doina Cornea”. El a arătat că statul român, timp de 33 de ani, nu a făcut niciodată gestul necesar și eliberator pe care era obligat să-l facă, de a-și cere iertare pentru ororile din perioada comunistă. „Niciunul dintre parlamentele, guvernele, președinții care s-au perindat nu și-au cerut iertare în numele statului român pentru ororile comise de acesta în timpul comunismului. Or, pentru a merge înainte cu fața sus ca un popor demn trebuie să ne cunoaștem și să ne asumăm greșelile trecutului. Din păcate, în afară de faptul că statul român nu și-a asumat ororile trecutului comunist, în ultimul timp s-a detașat total de toate acțiunile derulate pentru aflarea adevărului. De câțiva ani, instituția statului român care avea ca scop descoperirea și identificarea victimelor comunismului a încetat practic activitatea în acest domeniu”, a spus Leontin Iuhas. El a arătat că Fundația „Doina Cornea” a preluat grupul de istorici și arheologi ai institutului, continuând cercetările în domeniul ororilor comunismului. „În ultimii trei ani, sub coordonarea lui Marius Oprea și conducerea operativă a lui Gheorghe Petrov am descoperit zeci de rămășițe ale martirilor uciși mișelește la Periprava, Târgu Ocna și Caransebeș. Din păcate, după ani de zile în care osemintele martirilor au stat la Institutul de Medicină Legală fără ca aceata să facă vreo analiză concludentă ADN, ni le-au predat în vederea depunerii într-un osuar al mănăstirii.

Statul român prin institutul pe care îl reprezenta și-a dezvăluit în acest moment interesul pentru acești martiri. Am primit osemintele martirilor neamului în niște cutii inscripționate cu două cuvinte: „deșeu biologic”. Același dezinteres a fost manifestat de statul român și în cazul eroilor din grupul Șușman, de asemenea martiri ai neamului. Statul român nu a fost interesat de camioanele care transportau lemnul furat, dar îl deranjează un traseu turistic marcat care să treacă prin câteva locuri în care au luptat membrii grupului Șușman împotriva comunismului. Este la fel de dezinteresat față de construirea unei case memoriale”, a spus președintele Fundației „Doina Cornea”. Leontin Iuhas s-a mai arătat revoltat de faptul că la lecțiile de istorie a României tineretul află cine este Andreea Esca, dar nu i se spune nimic despre partizani, despre martirii noștri în pușcării și lagăre de exterminare, despre Valea Jiului, 15 noiembrie Brașov, Corneliu Coposu, Doina Cornea și mulți alții care au luptat împotriva comunismului.

Fiul cunoscutei luptătoare anticomuniste a ținut să dea asigurări că Fundația „Doina Cornea” face tot cea poate pentru păstrarea vie a memorie neamului și repunerea istoriei noastre pe bază de adevăr.

El a dezvăluit că în acest scop în perioada 15 decembrie-7 ianuarie, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca va fi organizată expoziția „Doina Cornea-Doamna din spatele ferestrei” în cadrul căreia vor fi prezentate toate fațetele personalității Doina Cornea-de opozant, de scriitor, de pictor. Vor fi expuse peste 100 de picturi și desene semnate de Doina Cornea, va fi refăcută camera de lucru a luptătoarei, vor fi expuse documente, fotografii și vor fi prezentate filme. Vernisajul va avea loc în 15 decembrie la ora 18.

Grupul „Șușman” a apărut în toamna anului 1948 în localitatea Răchițele. S-a format în jurul lui Teodor Șușman și a feciorilor săi și s-a aflat în activitate până în 1958, beneficiind de susținerea puternică a majorității populației din Apuseni.
Vânați zi și noapte prin pădurile și satele muntelui, partizanii au fost eliminați unul câte unul. Șușman senior pentru că risca să fie prins, s-a sinucis în 15 decembrie 1951. La începutul lui 1952, Ioan Bortos a dispărut fără urmă în pădure, iar în iulie același an Ioan Popa și Gheorghe Mihuț au fost împușcati mortal de trupele Securității. Aflați în satul Sudrigiu (județul Bihor), în august 1954, Mihai Jurj, Lucreția Jurj și Roman Oneț au fost capturați de un comando al Securității. Mihai a fost rănit grav în timpul ambuscadei și a murit la scurt timp, Lucreția a fost condamnată la muncă silnică pe viață, iar Roman a fost condamnat la moarte și executat în 1955. Ultimii supraviețuitori ai organizației au frații Teodor și Avisalon Șușman care au murit în cele mai grele condiții, fiind incendiați de oamenii Securității într-o șura din satul Tranișu.

Vicepreședintele Fundației „Memoria”, Cosmin Budeancă a ținut să arate în cadrul evenimentului de la Huedin că în ciuda faptului că în 1958 s-a încheiat istoria Grupului Șușman, nu s-a încheiat și memoria lor deoarece, spune cercetătorul, oamenii din zonă au continuat să-și aducă aminte despre ceea ce au însemnat luptătorii anticomuniști.

În mod surprinzător, în 1974, într-o perioadă de dezgheț apare romanul „Fețele Tăcerii” a lui Augustin Buzura în care personajele sunt luptătorii acestui grup. De asemenea, în 1991, a apărut filmul „Undeva în Est” a lui Nicolae Mărgineanu care spune povestea acestui grup”, a precizat Cosmin Budeancă.

În cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 75 de ani de la constituirea grupului de rezistență de la Răchițele, la Huedin a avut loc o slujbă de pomenire oficiată la monumentul eroilor anticomuniști, iar sâmbătă s-au vizitat câteva locuri din zona Valea Firii, Masivul Humpleu și Versantul Muncel în care s-au petrecut evenimente importante și dramatice din viața Șușmanilor

Cosmin PURIȘ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut