Semnal de alarmă tras de un specialist de la USAMV Cluj-Napoca: Protecție insuficientă pentru albinele românești

Mierea românească își pierde integral calitatea premium în urma amestecului inexplicabil cu falsuri importate din spațiul extracomunitar

Aproape 60% din mierea comercializată în Uniunea Europeană este „alterată cu zaharuri străine, aditivi și coloranți chimici”, potrivit Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Centrului Comun de Cercetare al UE. Anunțul din aceste zile dat de Bruxelles e un tardiv semnal de alarmă în privința importurilor masive de contrafaceri de miere din spațiul extracomunitar. Pentru comercializare, mierea premium din România este amestecată cu importuri din Ucraina, Republica Moldova și China. Sunt doar cei 26 de procesatori din țară, care amestecă, fără opreliști, mierea autohtonă cu surogate importate din țări non-UE, responsabili pentru denaturarea unui aliment original menit să reprezinte prestigios România? Numai 5% dintr-un borcan de miere de pe raftul unui supermarket este miere românească. E utopic că mierea autohtonă de o calitate excepțională nu se vinde ca atare în magazine, ca produs reprezentativ al țării.

Într-un inteviu acordat cotidianului ”Făclia”, cercetător științific dr. Otilia Bobiș de la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii, Laboratorul de Controlul Calităţii Produselor Apicole şi Diagnostic în Bolile Albinelor, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) explică de ce e bine să excludem din consum mierea în ”amestec”; care sunt avantajele unui brand propriu în apicultură; cum sprijină USAMV, prin proiecte speciale, apicultorii tradiționali transilvăneni. Totodată, doamna Otilia Bobiș vorbește despre insuficiena protecție a albinei românești, Apis Mellifera Carpatica.

Reporter Făclia: Apicultorii români nu se abat de la regulile îndeletnicirii seculare cu albinele care ne oferă unul dintre cele mai sănătoase alimente: MIEREA. Ce au relevat analizele de laborator pe care dumneavoastră le-ați efectuat, ca valoros specialist, cercetătător științific, pe multe eșantioane de miere, la Institutul pentru Științele Vieții al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV)? Avem în țară, pentru consum, mierea noastră autohtonă de cea mai bună calitate sau ne păcălim cu sumedenie de amestecuri inexplicabile cu contrafaceri din import, mascate cu abilitate?

Cercetător Otilia Bobiș: Din păcate, mierea care se găsește pe piața din România și din Uniunea Europeană este un amestec. Țările producătoare de ”miere autentică” – ”miere autentică” e un pleonasm; mierea așa ar trebui să fie! -, sunt din ce în ce mai puține. Familiile de albine sunt în declin, de 10-15 ani. Responsabilă de această situație e chimizarea agriculturii. Pesticidele și insecticidele folosite împotriva dăunătorilor – neonicotinoidele ori fipronilul -, au provocat moartea albinelor din zeci de stupine valoroase. Numărul consumatorilor de miere a crescut, cererea de miere este mai mare decât oferta de pe piață. Apicultori care pot să-și mențină stupinele productive, în valurile succesive de intemperii și de epidemii, sunt mai puțini. Mierea adusă în țară de pe piețe externe nu este întotdeauna o miere de încredere. UE atenționează că pe continent se importă contrafaceri de miere, în cantități mari. În Laboratorul APHIS-DIA de la USAMV, înființat în urmă cu mai bine de 15 ani, realizăm analize fizico-chimice de autenticitate, de calitate a mierii și a produselor apicole. Am constatat de multe ori calitate îndoielnică datorată contrafacerilor. Nu vrem câtuși de puțin să atribuim vina unei anumite țări ori unei zone a lumii în care pot să se realizeze aceste produse cărora nici nu putem să le spunem miere, pentru că nu e procesată de albine. Însuși faptul că se produce o cantitate atât de mare de ”miere” ridică, inevitabil, semne de întrebare. Dacă populația de albine este în evidentă scădere, este imposibil să crească producția de miere. Mierea din România este de cea mai bună calitate, privilegiu conferit tocmai de relieful variat al țării. Mierea polifloră – de fâneață -, mierea de munte, de zmeură, de negruş, de mană – singura miere naturală care nu e produsă de albine din nectarul florilor ci din seva de conifere (brad, molid, pin) sau din seva de foioase (arțar, stejar) -, apoi mierea din flori de cireș, din flori de salcâm, sunt cele mai căutate în Europa. Așadar, e vorba de o inestimabilă bogăție florală, de nectar și sevă de arbori folosite de albine pentru a face o miere excepțională. Din nefericire, există procesatori/distribuitori care aduc pe piața românească o ”miere”, la prețuri foarte mici. UE le permite distribuitorilor să facă acest gen de comerț. Dacă pe etichetă e trecută specificația ”Miere provenită din UE și din țări non-UE”, distribuitorii sunt absolviți de orice răspunderea pentru calitate sau autenticitate. Dar consumatorul trebuie să citească, atent, eticheta, nu doar la miere, ci la toate alimentele aflate pe rafturile magazinelor. Citind, vedem dacă alimentul conține aditivi alimentari, adică E-uri, și ce fel de E-uri. Iar dacă produsul are o listă lungă de E-uri, e bine să nu-l achiziționăm. Pentru mierea autohtonă, pe etichtetă trebuie să scrie ”Produs autentic românesc”. Dacă pe etichetă e specificat ”Amestec din China, Ucraina, Republica Moldova” sau alte țări, este mai bine să nu punem produsul în coșul nostru de cumpărături și să căutăm alte oferte, în altă parte. E păcat să cumpărăm ceva ce nu e natural. Mierea făcută de albine conține vitamine, minerale și enzime, esențiale pentru sănătatea noastră. Într-un borcan cu ”amestec”, nu putem să știm ce e cu adevărat.

Reporter Făclia: Apicultori care își respectă neîndoielnic îndeletnicirea mi-au relatat, revoltați, că se vând cu titlul de miere 100% produsă de albine, tot felul de siropuri preparate cu exces de zahăr, colorate sintetic și ”îmbogățite” (între ghilimele, desigur) cu esențe ”cu gust” de salcâm, de zmeură ori de flori de câmp. E halucinant! Apicultorii acuză procedura prin care mierea recoltată de ei din stup este amestecată de către procesatori, în așa-zisul ”cupaj”, cu contrafaceri ieftine aduse din străinătate, altfel spus e înmulțită pentru a dubla sau a tripla profiturile financiare. Sunt posesori de stupine care refuză să le predea recoltele lor sezoniere procesatorilor care fac ”cupaje” cu miere falsă din import. De pildă, apicultorul Aron Stoica din Câmpeni (Alba) nici nu vrea să audă de ”cupaje”, și dezavuează în totalitate această ”procedură anti-românească”. El atenționează că prin ”cupaje” mierea autohtonă se depreciază integral.

Cercetător Otilia Bobiș: Apicultorul român pare nesemnificativ pentru procesatorul cu clientelă sigură și bine situat financiar. Foarte mulți apicultori ne-au sesizat că deși anul 2022 a fost unul cu bune recolte de miere, marii procesatori au ocolit producția internă. De ce? Pentru că apicultorii români nu au vrut să scadă prețul mierii obținute în stupinele lor. În 2022, procesatorul a oferit apicultorilor locali 15 lei pentru kilogramul de miere de salcâm. În acest an, kilogramul de miere de salcâm se vinde pe piață cu 40 de lei. Dacă procesatorul poate să aducă din alte țări, la mai puțin de jumătate de preț, miere de o calitate îndoielnică, e clar că nu va plăti 40 de lei pe kilogramul de miere românească. Foarte mulți apicultori au rămas cu mierea din 2022 nevândută, însă cei care și-au creat un brand propriu sunt căutați de clienți, au o vizibilitate certă pe piață.

Mierea de negruş ”Aurul Albinelor”

Noi fiind disciplina de Apicultură a Facultății de Zootehnie şi Biotehnologii a USAMV am inițiat, în ultimii 6 ani, mai multe proiecte europene, având drept colaboratori apicultori locali. Lucrul acesta a adus un plus valoric pentru cei antrenați de noi în proiecte, pentru că au putut să-și lanseze propriul brand și să-și testeze mierea în Laboratorul APHIS-DIA dotat performant, din Institutul pentru Științele Vieții al USAMV. Și desigur, au reușit să-și comercializeze, sub egida acestui brand, mierea premium din stupina lor. Așadar, cu aceste proiecte am venit în sprijinul apicultorilor pentru a-și promova produsele. Avem apicultori care au colaborat cu noi în toate proiectele lansate de Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii a USAMV, finanțate prin Planul Național de Dezvoltare Rurală. În acest an, am început un nou proiect, finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sunt convinsă că va fi un pas înainte și, prin urmare, un suport real pentru apicultura românească. Titlul proiectului este ”Evaluarea influenței unor factori bioclimatici asupra dezvoltării familiilor de albine în diferite ecosisteme din România”. În contextul schimbărilor climatice care pot afecta familiile de albine și implicit producția de miere, vom urmări, timp de 2-3 ani, această influență. Cu certitudine vor fi rezultate interesante care ne vor susține în ajutorul informațional acordat apicultorilor.

Reporter Făclia: Albina românească – Apis mellifera carpatica – e protejată sau e lăsată să se descurce singură printre importurile de tot felul. Conform Legii nr. 280/2015 care a modificat Legea apiculturii, importul de material genetic apicol trebuie să fie supus obligatoriu unei verificări de specialitate.

 

Apis mellifera carpatica: rezistență deosebită la gerurile iernii; tendință redusă la roit; reacție de apărare tenace împotriva viespiilor sau altor ”musafiri” nepoftiți care vor să profite de mierea din stup; volum mare de polen colectat; speranță mare de viață, inclusiv a reginei

Cercetător Otilia Bobiș: Cunoscătorii protejează albina româneacă. Dar sunt și apicultori pe care nu putem să-i convingem să renunțe la importul de material genetic apicol. Ne spun că au adus albine nemțești Buckfast (n.r.: hibrid obținut prin diferite încrucișări de subspecii de albine, la mănăstirea Buckfast din Germania), pentru că ar fi mai productive, colectând mai mult polen şi nectar. E posibil să fie așa cum spun ei. Dar la condițiile climatice din țara noastră, cel mai bun răspuns la schimbările meteorologice bruște și la boli îl are Apis mellifera carpatica, care e din matcă și trântor românești. Chiar dacă nu e recunoscută la nivel mondial, sunt studii și măsurători care indică exact acest eco-tip și mai ales că se dezvoltă cel mai bine în spațiul românesc, având o rezistență sporită la factorii climatici și de mediu din țara noastră. Cine se gândește doar la profit, își aduce în stupină albină germană, cu prezumția că ar putea fi mai productivă. Dar, de regulă, când avem o mare cantitate dintr-un produs, nu prea avem și calitate. Mai bine mai puțin și mai bun, decât mult și fără calitate garantată. Am observat, în analizele pe care le-am făcut chiar și în acest an, că mierea acelor apicultori care nu au în stupină Apis mellifera carpatica nu e cea mai bună din punct de vedere calitativ. Mierea altor albine, chiar autentică fiind, nu are o calitate deosebită. Albina românescă vine cu nectarul cules de ea de pe flori și îndată ce a intrat în stup, știe că trebuie să treacă nectarul pe la 10-20 din suratele sale albinuțe, care să-l îmbibe cu fluid de glande salivare, înainte de a fi depus în fagure. Albina germană, care muncește repede, vine în stup, nu mai trece pe la suratele sale și depune nectarul direct în fagure, ceea ce înseamnă că nu-l mai îmbogățește cu enzime. Apicultorii au observat că mierea de salcâm de anul trecut și de acum doi ani a avut un conținut de enzime sub limita prevăzută de stas. De ce s-a întâmplat acest lucru? Pentru că a fost un cules foarte intens și atunci când albina are o bogată sursă de hrană, sigur că se grăbește să depună nectarul, să revină în zona de recoltare și să intre din nou în stup încărcată cu nectar şi polen. Enzimele sunt elementul esențial al mierii, care e considerată un ”aliment viu”. Originea enzimelor din miere este dublă: o parte provin din nectar, cealaltă din fluidul salivar al albinelor.

Etichetă pe un borcan cu miere polifroră, într-un supermarket: ORIGINE: amestec de miere provenită din România, Republica Moldova, Ucraina, Polonia, China

Reporter Făclia: Spuneți, cu convingere, că este un evident câștig că pe eticheta unui borcan de miere oferit spre vânzare în magazine scrie acum ”Amestec de miere provenită din România, Ucraina, China, Republica Moldova”…

Cercetător Otilia Bobiș: E vorba de o directivă europeană. Evidențiez pe această cale că directivele europene sunt mult mai permisive comparativ cu standardele românești, care au fost, cu ani și ani în urmă, foarte stricte, pentru a se asigura parametrii necesari atingerii unui înalt nivel calitativ. Directivele europene au fost elaborate cu asumarea unor parametri mult inferiori celor respectați, în trecut, în România. Noi am fost obișnuiți să avem lucruri de calitate. Chiar mai săraci fiind, aveam puțin și bun. Acest lucru s-a respectat și la produsele apicole. În ultima vreme, sunt apicultori care exportă miere de foarte bună calitate din stupinele lor, calitate obținută prin chiar îngrijirea atentă a familiilor de albine pe care le dețin. În consecință, și câștigul obținut este unul pe măsura așteptărilor. Nu ezit să vă spun, în acest context, că sunt multe persoane care ne confirmă că după discuțiile purtate cu noi, sau după ce au citit articole publicate de noi în publicații dedicate apiculturii, au renunțat să mai cumpere miere din supermarketuri, preferând achiziții directe de la apicultori cunoscuți. Pe de altă parte, Laboratorul APHIS-DIA din USAMV a primit solicitări de la instanțe judecătorești și de la Protecția Consumatorului să exprime o poziție profesională în cazul unor reclamații privitoare la etichetarea mierii oferite spre vânzare în supermarketuri. Este, într-adevăr, inadmisibil ca pe etichetă să scrie ”Miere de salcâm” și în conținul borcanului să fie miere din 5 țări! Cum poți să mai spui că acea miere este de salcâm? Știm că la mierea de salcâm trebuie să avem peste 40% fructoză, polen de salcâm în conținut și zaharul numit erloză. Sunt date pe care le cunoaștem prin chiar studiul standardelor obligatorii. Ca specialist de laborator afirm că nu ai cum să ai un control asupra calității când e vorba de un amestec provenit din zone atât de diferite ale lumii.

Reporter Făclia: ”Apilarnilul” e denumit ”al optulea produs al stupului”, celelalte șapte fiind mierea, ceara, polenul, propolisul, lăptișorul de matcă, larvele de albine și veninul de albine.

Cercetător Otilia Bobiș: ”Apilarnilul” este un produs creat în România de apicultorul, jurnalistul și inventatorul Nicolae Ilieșiu – 25 de brevete de invenție. Se obține din larve de trântori de 7 zile și are multiple beneficii. Numele ”Apilarnil” vine de la apicol (api), provenienţa larvară (lar), şi iniţialele numelui Nicolae Ilieșu (nil). El și-a brevetat invenția. Am făcut numeroase studii la noi, în Laboratorul APHIS-DIA din USAMV, asupra ”Apilarnilului”, colaborând cu medici apiterapeuți. ”Apilarnil” conține hormoni naturali, proteine, aminoacizi și acizi grași omega. Este un produs extraordinar.

Reporter Făclia: Ce vă doriți cel mai mult în privința mierii românești?

Cercetător Otilia Bobiș: În primul rând să fie apreciată la adevărata ei valoare. Apicultorii care o recoltează din stupinele lor să o promoveze ca produs autentic și benefic pentru sănătate. Fagurele de miere și polenul cules de albine sunt, indiscutabil, produse care ne susțin prestigiul național. ***

Apicultorii români cer stoparea importului de miere din țări non-UE: ”Vom aduce la faliment stupinele românești. E o concurenţă neloială. Mierea e adusă din spaţiul extracomunitar, la preţuri foarte mici. De ani de zile avem această concurenţă neloială”, susține preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea. ”Am văzut într-un supermarket, la raft, amestec din patru categorii de miere, respectiv din România, Ucraina, Republica Moldova şi China, inclusiv la mierea la doză, la pliculeţ. E o nebunie totală! Tocmai ne-a parvenit un comunicat al Uniunii Europene cu specificația că 40% din mierea importată în UE este falsă„, afirmă Ioan Fetea.

Carmen FĂRCAȘIU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut