Semnal dat pentru modificarea Constituției

Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, luni, de la ora 13,00, într-o şedinţă solemnă, dedicată sărbătoririi a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei în vigoare de către Adunarea Constituantă.

La 8 decembrie 1991, a avut loc referendumul naţional privind adoptarea Constituţiei României, extrem de necesară după Revoluţia din decembrie 1989 ce a înlăturat dictatura comunistă din ţară.

Constituţia României, prima de după 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin Referendum naţional la 8 decembrie, în acelaşi an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18 – 19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003.

Ciucă: Actuala Constituţie – piatra de temelie a societăţii noastre democratice

Actuala Constituţie reprezintă piatra de temelie a societăţii noastre democratice, fiind în continuare necesară reformarea statului, consideră premierul Nicolae Ciucă.

„La Referendumul naţional desfăşurat pe 8 decembrie 1991, românii s-au pronunţat pentru democraţie, libertate şi stat de drept, pentru o societate în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, dreptatea şi pluralismul politic, supremaţia legii şi statul de drept să fie valori supreme, garantate de stat. Prima şi singura Constituţie adoptată după căderea comunismului, actuala Constituţie a României, reprezintă piatra de temelie a societăţii noastre democratice, fiind inspirată şi legitimată de idealurile Revoluţiei din Decembrie 1989, de sacrificiul şi jertfa celor care şi-au pierdut viaţa sau au fost răniţi în acele zile. Această Constituţie este cea de-a doua cea mai longevivă Constituţie a României, după cea din 1866”, a afirmat premierul.

El a adăugat că este necesară reformarea statului.

„Acum, la trei decenii de la adoptare şi după revizuirea necesară aderării la Uniunea Europeană, în anul 2003, consider că este necesară în continuare reformarea statului şi a administraţiei publice pentru a pune în centrul preocupărilor cetăţeanul, pentru a creşte eficienţa şi calitatea serviciilor publice oferite contribuabililor şi pentru a creşte responsabilitatea deţinătorilor funcţiilor publice”, a subliniat premierul Ciucă.

Dorneanu: Actul fundamental al ţării, o adevărată Biblie

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a subliniat că legea fundamentală a ţării reprezintă „o adevărată Biblie”, care trebuie revizuită „cu responsabilitate, cu înţelepciune, cu simţul datoriei faţă de popor”.

„În calitate de garant al supremaţiei Constituţiei (…) îmi permit să vă amintesc faptul că actul fundamental al ţării este o adevărată Biblie şi nu întâmplător fiecare dintre noi începem activitatea depunând jurământul de credinţă cu mâna pe Constituţie şi pe Biblie. Sărbătorim, astăzi, 30 de ani de la „momentul 0”, de la borna de stat a democraţiei româneşti, 30 de ani de la debutul unei perioade istorice pentru neamul românesc, a unei epoci dorită a fi de libertate şi speranţă, de încredere şi de entuziasm care să succeadă anilor lungi şi apăsători şi tenebroşi ai comunismului, 30 de ani de la adoptarea Constituţiei României”, a afirmat Dorneanu, în plenul Parlamentului, în şedinţa solemnă care a marcat 30 de ani de la adoptarea Constituţiei.

El a amintit că elaborarea unei noi legi fundamentale nu a fost deloc uşoară, având în vedere necesitatea de a scoate societatea din automatismele comportamentale şi atitudinile formate, fără voia sa, sub povara vremurilor, pe parcursul jumătăţii de secol petrecute în regimul comunist. De asemenea, era necesar să se imprime un suflu nou, democratic, în acord cu spiritul european, care să rezoneze cu aspiraţiile şi idealurile Revoluţiei din decembrie 1989 şi să se ofere, în acelaşi timp, mecanisme juridice concrete şi eficiente, care să răspundă aşteptărilor poporului, a explicat preşedintele CCR.

Valer Dorneanu a evidenţiat dorinţa membrilor Adunării Constituante de a elabora o lege fundamentală a statului român care să fie în concordanţă cu standardele internaţionale în materie, care să înglobeze patrimoniul democratic european şi care să înalţe viaţa juridică, politică şi economică a societăţii româneşti la un nivel similar celor al statelor cu sisteme democratice consolidate printr-o îndelungată tradiţie.

Ciolacu vrea o clarificare a atribuţiilor preşedintelui

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat că în Constituţie ar trebui să existe o clarificare a atribuţiilor preşedintelui, dar şi introdusă moţiunea de cenzură constructivă.

„La nivel general, cred că Legea fundamentală trebuie să întărească instituţiile, astfel încât să avem un stat capabil să garanteze drepturile şi libertăţile cetăţenilor. (…) În al doilea rând, consider că un sistem de guvernare eficient este acela care generează un control reciproc între puterile statului şi nu permite niciunui actor instituţional să concentreze puterea în mâinile sale. Din păcate, acest principiu fundamental nu şi-a găsit întotdeauna şi aplicarea în practică în România. Am asistat de multe ori la un proces de personalizare a puterii. Cei care au ajuns să ocupe diferite funcţii în stat au modelat instituţia conform propriilor dorinţe şi interese. În final, această forţare a dus la o perturbare a echilibrului între puterile statului şi la conflict. Din această perspectivă, o clarificare a atribuţiilor preşedintelui cred că se impune. Trebuie să ne gândim dacă e momentul să depăşim angoasa dictaturii comuniste în ceea ce priveşte statul şi rolul preşedintelui”, a spus Ciolacu în şedinţă solemnă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei în vigoare de către Adunarea Constituantă.

El a adăugat că, acum trei decenii, a fost stabilit un sistem echilibrat prin care cetăţenii să îşi aleagă direct preşedintele, însă puterile sale au fost limitate ca să nu devină „un dictator”.

„Trebuie ca cei care vor lucra la reforma Constituţiei să se pronunţe dacă acest sistem în care preşedintele este o struţo-cămilă între un preşedinte francez, de exemplu, şi un monarh spaniol mai poate funcţiona în România. Rolul preşedintelui a fost gândit ca un producător de consens. Din păcate, a sfârşit de multe ori ca un producător de tensiune în societate. Nu de puţine ori am văzut cum preşedintele şi-a depăşit rolul de mediator şi a intervenit brutal peste celelalte puteri constituţionale. Astfel, relaţiile dintre preşedinte şi premier au balansat în ultimii 30 de ani între conflict şi obedienţă. Am văzut că, atunci când majoritatea parlamentară a fost favorabilă preşedintelui, acesta a ajuns şeful de facto al guvernului, premierul a devenit o marionetă. În cealaltă extremă, a coabitării, preşedintele a fost mai degrabă izolat de către prim-ministru, care a preluat toată puterea executivă. Aceasta nu este o normalitate”, a afirmat şeful Camerei Deputaţilor.

Ciolacu a menţionat că, în plan parlamentar, şi-ar dori să existe un anumit interes pentru reglementarea moţiunii de cenzură constructive, pe modelul german.

UDMR vrea ca minorităţile naţionale să devină factori constitutivi ai statului român

Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a declarat că legea fundamentală trebuie modificată, în sensul trecerii la o republică parlamentară, menţionând şi că s-ar impune ca „minorităţile naţionale să devină factori constitutivi ai statului român”.

„Adoptarea Constituţiei în anul 1991 a fost un pas foarte important pe drumul făuririi unei societăţi democratice după decenii de totalitarism. Singur, acea Constituţie de la 1991 a reflectat atât momentul politic, cât şi majoritatea parlamentară existentă sau majoritatea din Adunarea constituantă, dar a reflectat şi acea euforie, pentru că oamenii în sfârşit erau liberi să spună opinia liber în această ţară. (…) S-a mers pe ideea unei republici semiprezidenţiale, care nu e similar nici cu Franţa, nici cu Statele Unite. (…) La noi, premierul nu este subordonat, dar preşedintele desemnează candidatul la funcţia de premier şi dacă ne uităm în ultimii 15 ani a existat un conflict major (…), mai ales când vorbim politic, de coabitare între preşedinte şi premier şi cred că acest conflict permanent, care a existat în puterea executivă, nu a făcut cinste României şi din acest punct de vedere cred că avem nevoie de o modificare a Constituţiei să lămurim anumite chestiuni”, a afirmat deputatul UDMR.

El a spus că este necesară şi modificarea Constituţiei în privinţa Parlamentului.

„Noi propunem să menţinem acest sistem bicameral, dar cu atribuţii separate pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Şi ne putem gândi şi la un sistem distinct de alegere a Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Sigur că prin Constituţia de la 1991 s-a instituit şi un mecanism de protecţie şi echilibru, care în multe cazuri a funcţionat, în multe cazuri nu a funcţionat, de exemplu când preşedintele României, în foarte multe cazuri, cred eu şi credem noi de la UDMR, indiferent cine a fost preşedintele României şi-a depăşit atribuţiile constituţionale, neavând o activitate de mediere şi a avut o activitate eminamente politică în anumite momente în această ţară”, a adăugat Csoma Botond.

Deputatul a afirmat că trebuie adus în discuţie şi statutul minorităţilor din România, menţionând că în anumite documente adoptate de CSAT şi de alte instituţii „minorităţile naţionale de multe ori reprezintă un factor de risc la adresa securităţii naţionale”.

„Cred că după 30 de ani a venit timpul ca să existe o relaţie de încredere între statul român şi minorităţile naţionale care trăiesc pe teritoriul statului român şi în această privinţă s-ar impune, stimaţi colegi, ca minorităţile naţionale să devină factor constitutivi ai statului român. Cred că după 30 de ani şi în România se poate realiza acest lucru. Dacă vorbim de modificarea Constituţiei, cred că o reaşezare în sânul puterii executive am putea realiza şi prin trecerea la o republică parlamentară. (…) În Uniunea Europeană în majoritatea ţărilor membre există republică parlamentară”, a adăugat deputatul UDMR.

Premierul Florin Cîţu

Florin Cîţu dorește ca românii să voteze de la 16 ani

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a pledat, luni, de la tribuna Parlamentului, la şedinţa solemnă dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei, pentru modificarea legii fundamentale, subliniind că normele acesteia trebuie ajustate la realitatea pe care o trăim.

„De 30 de ani există un aspect care a rămas netranşat, aşa cum ar fi trebuit – proprietatea privată. Măsura pe care trebuie să o abordăm este reducerea la 16 ani a vârstei la care se va putea vota, aşa cum este cum este tendinţa în multe ţări europene. Multe alte subiecte trebuie abordate cu maturitate – reforma administrativă (…), problema traseismului politic (…). Nu trebuie să uităm că există o restanţă în ceea priveşte implementarea în Constituţie a rezultatului referendumului din 2019 pe tema justiţiei. Nu cred că numai Parlamentul sau numai partidele pot aborda un proces de reflecţie cu privire la o eventuală revizuire a Constituţiei. Rolul societăţii civile va fi fundamental”, a transmis liderul liberal.

El a adăugat că îşi doreşte ca o viitoare Constituţie revizuită să fie „cel puţin la fel de liberală cum au fost Constituţiile din 1866 şi 1923, ba chiar să aibă o doză şi mai mare de liberalism”.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut