Seceta și „minunile” de la Râșca

Seceta a afectat culturile agricole din toată țara. N-au scăpat nici culturile de cartofi de la Rișca (sau Râșca, cum e cunoscută comuna) și nici fructele din livezi sau fructele de pădure. Ca să nu mai pomenesc de pădurile de mesteceni, care arată ca la un sfârșit mohorât de octombrie.

În condițiile în care izvoarele din comună aproape au secat, s-au căutat soluții „de moment” pentru compensarea lipsei de apă din rețeaua locală. Numai că atunci a apărut… surpriza: bazinul de apă al comunei este intabulat pe o persoană fizică! Și cum surprizele vin, de regulă, una după alta, surpriza cu bazinul de apă nu putea rămâne singura. Așa că a venit și surpriza ulițelor intabulate și ele pe persoane fizice. Plus surprizele, altele, de pe malul lacului Fântânele.

Concluzia? Când nu plouă cu… apă, plouă cu surprize. Sau cu „minuni”. Despre minunile de la Rișca, în interviul cu primarul comunei, ing. Alin Abrudan.

– În ce măsură seceta a afectat culturile de cartofi din comuna Rișca?

– Eu zic că minim 50% din culturile de cartofi sunt compromise datorită secetei. Efectiv sunt uscate. Și chiar dacă vin ploi acum, ce s-a uscat nu își mai revine. Deci producția de cartofi la nivelul comunei Rișca o să fie undeva sub 50% din ce am avut până acum.

– Fructele de pădure?

– Și fructele de pădure. Nu cunosc să mai fi fost vreodată un an așa de slab ca anul ăsta. S-au uscat, s-au stafidit din lipsa apei. Zmeură nu este deloc, e aproape uscată, afinele de pădure tot așa. La cele de cultură se mai poate face o irigație, dar oricum e greu și nu este apă. Seceta a fost teribilă. Pentru prima dată, în peste 40 de ani, am cărat, personal, apă cu bidoanele!

La Rișca avem probleme mari, din păcate. La fel ca toate localitățile din jur, suntem afectați de secetă. Izvoarele de la rețeaua comunală aproape au secat. Până la implementarea proiectelor aflate în discuție privind alimentarea suplimentară cu apă a comunei – cel prin Compania de Apă, susținut de Consiliul Județean, sau cel depus de noi, pe Anghel Saligny, cu apa din lacul Beliș -, am căutat să găsim soluții de moment, să suplimentăm cantitatea de apă existentă sau să compensăm lipsa apei în rețeaua locală și am încercat, de exemplu, la Mărcești, să facem niște foraje de mare adâncime. Există o rețea de alimentare cu apă la Mărcești, dar speram să o suplimentăm un pic, să avem o rezervă. Când să începem demersurile, ne-am trezit că bazinul de apă, deci construcția ca atare, e intabulat pe niște persoane fizice!

– Bazinul de apă al comunei?

– Da. Cel care apare în Cartea Funciară proprietar al bazinului, bazin care a fost construit acolo de mulți, mulți ani, este o persoană fizică din Mărcești. În realitate, proprietar al bazinului de acumulare a apei este Comuna Rișca. E adevărat că nu a fost intabulat ca și construcție, iar noi, acum, când am încercat să facem intabularea, ne-am trezit că e intabulat pe persoană fizică.

Nu învinovățesc atât o doamnă care e titulară în CF pe bazin, azi. Are o vârstă, poate n-a știut. Nici nu știu dacă, în teren, i-o fi arătat ea celui care a făcut măsurătorile, exact, limitele, dar mă întreb, pentru că are o răspundere specialistul în măsurători topo, care a făcut măsurătorile în teren: oare nu a văzut construcția aceea pe care nu poți să te urci decât cu scara? Căci nu e un ac, un bazin nu e îngropat în pământ, n-ai cum să nu-l vezi! E o construcție imensă! Cum a putut topograful respectiv să îl înscrie pe o persoană fizică?

– Și ce aveți de gând să faceți, în situația asta?

– Consider că specialistul în măsurători topo, care a făcut intabularea, ar trebui să răspundă penal pentru fapta sa. Dar aici mai e de spus și că din instituția asta, din Primărie, când au început demersurile de intabulare, cineva și-a dat avizul, și-a pus o semnătură. Deci asta e o problemă și până la clarificarea situației, nu putem face nimic. În loc să rezolvăm problema apei prin forajul care ar fi fost executat într-o săptămână, suntem nevoiți să mai stăm poate luni de zile, să așteptăm să reglementăm situația, să trecem din nou în proprietatea primăriei bazinul respectiv.

– Vă era în intenție reabilitarea unui drum care face legătura între Rișca și Tarnița…

– Am depus un proiect și din 40 de milioane necesari pentru reabilitarea a circa opt kilometri de drum, am primit 7 milioane, deci mult, mult, mult mai puțin decât aveam nevoie. Din ce am observat, cam așa s-a procedat și la alte comune, nu s-au alocat în întregime sumele necesare pentru reabilitarea drumurilor, pentru sistemele de canalizare. Banii sunt mai puțini, s-au alocat și în funcție de numărul de locuitori, probabil și după culoarea politică a primarilor.

Că tot a venit vorba și dacă tot am discutat de „specialiștii” ăștia în măsurători topo, trebuie să vă mai spun și că, atunci când am vrut să ne apucăm de reabilitarea unor drumuri, ne-am trezit că drumurile noastre nu au fost înscrise în cadastru, deși există în inventarul domeniului public al comunei, și se termină, unele… în câte o poartă! Adică tot topografi din ăștia, „specialiști”, au intabulat drumurile, ulițele, pe persoane fizice. Sunt ulițe care de zeci de ani aparțin domeniului public al comunei Rișca și care pe hartă există, pe plan urbanistic general, în inventar, dar când mergi în teren, te trezești că mergi pe drum și ajungi… la o poartă, drumul se termină în curte la un om! E vorba de niște drumuri la Rusești, spre Tarnița, paralele cu Someșul, drumuri într-o zonă foarte frumoasă, care că nu au fost așa circulate în anii trecuți, dar care acum ar avea un potențial turistic deosebit, însă nu pot să circule pe ele turiștii, să admire frumusețile zonei, pentru că niște cetățeni, cu sprijinul și complicitatea unor „specialiști” în măsurători topo și probabil al unor angajați din primărie, au intabulat și au îngrădit un drum care aparține domeniului public al comunei Rișca!

– Acele persoane pe care figurează la momentul ăsta drumurile sunt localnici sau sunt persoane care au cumpărat teren?

– Am avut două spețe. Una: persoane fizice, localnici care au intabulat terenul cu drum cu tot și l-au vândut mai departe și a doua speță: străini care au cumpărat un teren necadastrat pe malul Someșului și când și-au făcut intabularea, l-au intabulat cu drum cu tot și și-au construit o cabană, iar drumul, acum, se termină la ei în curte. Nu poți să treci în continuare spre malul Someșului, să circuli pe drumul respectiv, pentru că trebuie să treci pe la ei prin curte. O să facem plângere penală împotriva persoanelor respective, care și-au însușit fără drept domeniul public al comunei.

– Bine că drumul peste barajul de la Fântânele a rămas neintabulat pe persoană fizică…

– Da… Să vă relatez un caz. Am vrut să reabilităm un drum și când să începem lucrul, ne-am trezit că o porțiune din acel drum este intabulată pe o persoană fizică, persoană care între timp a decedat. Persoana aceea avea vreo opt urmași, dintre care o parte au decedat și ei, iar copiii lor sunt plecați prin Spania și nu s-a făcut succesiunea. Și nu putem să-i adunăm pe oamenii respectivi, să vină din țări străine, să-i plimbăm pe la notar, să-și facă prima dată succesiunea după părinți și după bunici și după aceea să ne semneze nouă și să ne dea în fapt drumul nostru înapoi. Deci, efectiv suntem blocați.

Am înțeles că și Consiliul Județean Cluj intenționa să reabiliteze drumul județean 103K, de la Căpuș până la Beliș. Și s-au trezit că nu pot să facă proiectul ăsta sau că întârzie proiectul, pentru că porțiuni din șoseaua spre Beliș e intabulată, pe partea de Rișca, pe niște persoane fizice. Deci topograful ăla a fost chior, când a măsurat terenul de lângă drum a lui… „badea Gheorghe”, să zicem, nu a văzut că-i șoseaua acolo și a intabulat-o pe persoană fizică?

Cetățeanul de rând plătitor de impozite care vrea să vadă că se face ceva în comună nu știe că din cauza unui ,,specialist” în măsurători topo se amână cu luni, poate cu ani, lucrări de modernizare a drumurilor sau de extindere a rețelei de apă a comunei. Vorba aceea: ,,Un nebun aruncă o piatră în apă și zece înțelepți nu o pot scoate”. Pentru acești ,,specialiști” am început demersurile în vederea retragerii certificatelor 03de autorizare eliberate de ANCPI. Musai, trebuie să răspundă acești topografi pentru greșelile făcute!

– Mai sunt și alte probleme de genul acesta, în comuna Rișca?

– Suntem tare supărați că nu putem desfășura activități cum am vrea noi, în teren, datorită intabulărilor făcute haotic. Tot în zona asta turistică Beliș-Fântânele avem niște concesiuni făcute pe suprafețe de circa 250 de metri pătrați și acum ne trezim că persoanele care au concesionat terenurile de la primărie, și-au luat ei 250 de metri pătrați, dar de îngrădit au îngrădit mai mult, acolo. Unul și-a pus o magazie de lemne, altul un rezervor de gaz și altcineva și-a poziționat cabana invers, ocupând două parcele. Dacă mergi să le măsori gardul și curtea, ajungi să vezi că au 500 de metri pătrați, parcelele.

Pentru cei care și-au îngrădit mai mult și pentru cei care au intabulat drumuri o să facem plângere penală și o să deschidem o acțiune în instanță împotriva celor vinovați.

M. TRIPON