Salvați Copiii reclamă „severa inegalitate de șanse în domeniul educației” la care sunt expuși elevii din medii socio-economice vulnerabile

Rezultatele examenului de Evaluare Națională la clasa a VIII-a scot în evidență „severa inegalitate de șanse în domeniul educației la care sunt expuși elevii din medii socio-economice vulnerabile” – arată organizația Salvați Copiii România, care dă ca exemplu județul Teleorman, cu cea mai mare pondere a mediilor sub 5, „de patru ori mai mai mare decât în județul Cluj”, „în vreme ce elevii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5, față de cei de la școlile din urban”.

„Cele mai recente rezultate disponibile ale PISA (PISA 2018) plasează România printre țările care înregistrează o puternică legătură între statutul socio-economic al elevilor și performanțele înregistrate de aceștia. Astfel, deși diferențele față de colegii din mediul urban au scăzut față de anul trecut, copiii care învață la țară continuă să înregistreze, în proporții mult mai mari, rezultate slabe la examenele naționale: peste o treime dintre ei au obținut note sub 5 la matematică (36,16%, față de 13,95% dintre copiii care învață la oraș); aproape un sfert au obținut note mici la proba de limba română (23,89%, față de 7,9% în mediul urban); aproape 30% au, înaintea contestațiilor, medii sub 5 la probele de examen (29,5%, față de 10,05% dintre elevii școlilor de la oraș). În ceea ce privește distribuția pe județe, inegalitățile continuă. Astfel, județele cu cele mai mari ponderi ale mediilor sub 5 sunt: Teleorman (28,2%), Giurgiu (26,2%) și Caraș Severin (25,5%), în vreme ce cele mai mici ponderi ale mediilor sub 5 sunt în Cluj (7,3%), București (8,4%) și Brăila (9%). La nivel național, ponderea a fost de 17,7%” – arată Salvați Copiii.

În opinia reprezentanților organizației, dincolo de realitatea cifrelor, „există importante alte aspecte care trebuie să fie analizate de autorități și transpuse în politici publice”.

„Fără a neglija diferențele dintre școlile de la oraș și cele de la sat în ceea ce privește infrastructura și resursele materiale și umane, considerăm că, în mare parte, diferențele de rezultate ale elevilor sunt generate de diferențele de statut socio-economic (rata riscului de sărăcie sau excluziune socială fiind mult mai mare în mediul rural)” – arată Salvați Copiii. În aceste condiții și ținând cont de faptul că rezultatele examenului de Evaluare Națională urmăresc doar mediul în care funcționează școlile, organizația recomandă Ministerului Educației să colecteze și să analizeze și date care să reflecte impactul statutului socio-economic al familiei asupra rezultatelor la testările naționale, pentru a putea lua măsuri adecvate de sprijin și compensare a dezavantajelor.

Referitor la un alt aspect important „pe care rezultatele Evaluării Naționale nu îl pot surprinde”, reprezentat de situația celor peste 10% dintre elevii de clasa a VIII-a care nu s-au înscris la Evaluarea Națională, organizația consideră că este nevoie de o analiză mai amplă pentru a identifica și a aborda cauzele primare, fie că e vorba de impactul modului în care s-au organizat cursurile în context pandemic sau de o eventuală creștere a nivelului de exigență în promovarea clasei a VIII-a, în comparație cu clasele anterioare ale învățământului gimnazial. De asemeni, în contextul preconizatelor modificări ale sistemului de evaluare a elevilor, Organizația Salvați Copiii propune Ministerului Educației să realizeze și să publice o comparație a notelor obținute de elevi la Evaluarea Națională cu mediile obținute la clasă, la limba română, respectiv matematică. Totodată, în perspectiva publicării rezultatelor PISA 2022, organizația este de părere că o comparație între rezultatele obținute la testarea internațională și cele obținute, de aceiași elevi, cu un an în urmă, la Evaluarea Națională, ar putea oferi informații relevante despre măsura în care cele două tipuri de testare sunt armonizate și urmăresc obiective similare.

M. TRIPON